Razboi pentru padure, la Bistrita – Bargaului !

În comuna Bistriţa – Bârgăului se duce un război continuu între Asociaţia Proprietarilor de Păduri Grănicereşti şi Ocolul Silvic de aici, aflat în subordinea Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Bistriţa – Bârgăului. În prezent, bătălia se dă în instanţă, la Vatra Dornei.
Urmaşii grănicerilor urmăresc să îşi recupereze averile şi să administreze din nou pădurile comunale. Acţiunile Ocolului Silvic Bistriţa –Bârgăului sunt mereu contestate de grăniceri, cu atât mai mult cu cât acesta este condus de Dan Ţacăl, un inginer anchetat cu ani în urmă, de tăieri ilegale de arbori.

Comuna Bistriţa – Bârgăului face parte din cele 44 foste comune grănicereşti ale Imperiului Austro – Ungar, din zona Năsăudului şi Bistriţei. După 1989, acestea s-au constituit în Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, uniune care, în decurs de douăzeci de ani, a recuperat şapte averi grănicereşti din cele circa 60 existente. În procesul de restituire a pădurilor grănicereşti, primăriile comunelor se opun şi acţiunile ajung, în general, în instanţă, un exemplu fiind întâlnit la Bistriţa – Bârgăului. În anul 2004, când primar al comunei a fost ales Vasile Laba (PD-L) a început un adevărat război între grănicerii de aici, Primăria Bistriţa – Bârgăului şi Asociaţia Proprietarilor de Păduri Bistriţa – Bârgăului, condusă de inginerul Dan Ţacăl, anchetat în anul 2005 de tăieri ilegale de arbori.
Anul trecut, printr-o hotărâre a Consiliului Local Bistriţa – Bârgăului s-a constituit Asociaţia Proprietarilor de Păduri din această zonă. Hotărârea a fost contestată de urmaşii grănicerilor de aici şi considerată ilegală de Prefectură, ajungându-se în final în instanţă, iar de aici, direct la Ministerul Mediului care a avizat funcţionarea Asociaţiei şi înfiinţarea Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, ca filială a Asociaţiei. Inginerul Dan Ţacăl este considerat de grănicerii din Bistriţa – Bârgăului ca fiind un „administrator păgubos”, fapt pentru care contestă mai toate acţiunile demarate de Ocolul Silvic.

„Să – mi dai pădurile ’napoi!”

Asociaţia Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Bistriţa – Bârgăului urmăreşte să îşi recâştige dreptul de a administra din nou pădurea comunei Bistriţa-Bârgăului. Pădurile grănicereşti au fost donate de către împărăteasa Maria Tereza pentru serviciile aduse de grăniceri înainte de 1890. După ce nordul Transilvaniei a fost răpit de Ungaria în 1940 prin Tratatul Ribbentrop – Molotov, Guvernul maghiar a obligat autorităţile locale să treacă pădurile grănicereşti în domeniul comunal. În 1940, Regele Carol al II-lea a desfiinţat vechea lege, iar pădurile au trecut înapoi în proprietatea locuitorilor familiilor de grăniceri. „Şi din 1940 până în 1948 nu s-a întâmplat nimic, apoi le-o luat comuniştii. Noi acum le cerem cum au fost înainte de 1948”, spune liderul grănicerilor din Bistriţa-Bârgăului, Vasile Măjeri. Potrivit acestuia, în Bistriţa – Năsăud sunt comune ale căror păduri sunt administrate de urmaşii grănicerilor, dar şi acolo sunt multe probleme. „La Budac, Ragla, Mocod, pădurile sunt administrate de Asociaţiile Grănicereşti, dar şi acolo i-au încolţit, că s-au băgat silvicul şi primăriile”, spune Măjeri. Modalitatea de recuperare pe care au găsit-o grănicerii e aceea de a ataca acţiunile demarate de Ocolul Silvic.

Prefectura Bistriţa – Năsăud, în două luntre

În data de 3 aprilie 2009, Consiliul Local Bistriţa – Bârgăului a emis o hotărâre prin care s-a aprobat asocierea legislativului local cu proprietarii de pădure – persoane fizice, în vederea constituirii Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Bistriţa – Bârgăului, pentru gospodărirea şi administrarea fondului forestier proprietate, continuatorul în drepturi al Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, conform legislaţiei în vigoare. Potrivit art. 2 din această hotărâre, „Consilierii locali, primarul şi viceprimarul comunei vor face parte din adunarea generală a Asociaţiei”. Hotărârea de consiliu a fost motivată prin faptul că era „necesară reautorizarea ocolului silvic”. Hotărârea dată de Consiliul Local a fost însă atacată de Asociaţia Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Bistriţa-Bârgăului. „Am atacat această hotărâre, iar Prefectura Bistriţa-Năsăud ne-a dat nouă un răspuns, iar lor, alt răspuns”, a declarat preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Bistriţa – Bârgăului,  Vasile Măjeri.
În data de 14 mai 2009, Prefectura Bistriţa-Năsăud, prin prefectul Cristian Florian le dă grănicerilor următorul răspuns: „Pădurile care se află în administrarea Ocolului Silvic privat nou înfiinţat de către Asociaţia Proprietarilor Bistriţa-Bârgăului sunt proprietate publică şi privată a comunei Bistriţa – Bârgăului şi a persoanelor fizice care s-au asociat. (…). Potrivit noilor reglementări ale Legii 46/2008 privind Codul Silvic, ocoalele silvice din unităţile administrativ – teritoriale au obligaţia să se reorganizeze pentru a intra în legalitate”.
Pe 20 mai 2009, un alt răspuns al Prefecturii Bistriţa – Năsăud este trimis Consiliului Local Bistriţa – Bârgăului: „Exercitându-se control asupra legalităţii Hotărârii nr.13 din 3 aprilie 2009 s-a constat că a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale astfel: din titlu rezultă că Asociaţia Proprietarilor de Păduri Bistriţa – Bârgăului este continuatoarea în drepturi a Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului. Ocolul Silvic privat nou înfiinţat este continuatorul în drepturi a Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, în vederea realizării în continuare a lucrărilor specifice pentru buna gestionare a fondului forestier proprietate publică privată a comunei Bistriţa – Bârgăului, şi nu Asociaţia Proprietarilor de Păduri Bistriţa – Bârgăului, aşa cum reiese din titlul hotărârii. (…) Pentru considerentele prezentate vă solicităm să procedaţi la reanalizarea Hotărârii, în sensul modificării sau abrogării ei, în caz contrar se va formula acţiune la instanţa de contencios administrativ”.

Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului, filială a Asociaţiei de Proprietari

Potrivit inginerului Dan Ţacăl, preşedintele Asociaţiei de Păduri Bistriţa – Bârgăului,Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului este autorizat de Ministerul Mediului, fiind o filială a Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Bistriţa – Bârgăului. „Autorizaţia de funcţionare şi toate sunt date de Minister şi înscrierea în registrul Ocoalelor Silvice la nivel naţional. Noi suntem prestatori de servicii la ora actuală, tot ce facem este să punem în valoare, dăm la primărie şi ei vând, atât la populaţie cât şi la agenţii economici. Noi nu încasăm nimic, facem o singură factură la sfârşit de lună pentru prestările de servicii, adică salarii şi cheltuielile materiale. (…) Judecătoria a zis că să nu mergem la ei să ne de-a pachetul juridic ca Ocol al Asociaţiei, ci să mergem la Minister, aşa cum prevede Legea 46, Codul Silvic. Atunci am mers la Minister şi am făcut înscrierea în registrul ocoalelor silvice. Nu suntem singurii din ţară aşa. La noi mai e Dealul Negru care funcţionează ca asociaţie, cred că şi Lunca Ilvei, şi mai sunt ocoale silvice private care funcţionează sub tutela unui asociat”, susţine Ţacăl. În anul 2003, Ocolul Silvic Bistriţa – Bârgăului a trecut de la structura de stat la cea privată. Atunci, în baza unor controale şi a unor reclamaţii, autorizaţia de funcţionare a Ocolului a fost stopată. „Au fost reclamaţii de tăieri ilegale, în urma unor controale făcute de Minister, pe fostul Ocol Prundu Bârgăului. Şi până nu s-au clarificat controalele acelea, nu am avut autorizaţie de funcţionare şi atestat. Acum sunt atestaţi profesional tot de către Ministerul Mediului”, a mai spus Ţacăl.
Şeful Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, Dan Ţacăl a fost anchetat în urmă cu cinci ani de IRTSV Cluj în cazul tăierii ilegale a 1.200 de copaci tineri din speciile fag şi stejar, arbori care se aflau pe o suprafaţă de 47 hectare de pădure, de pe raza Ocolului Silvic Bistriţa – Bârgăului, pe care Ţacăl îl administrează. Timp de doi ani, acea pădure a fost lăsată de izbelişte, fără nici o pază, şi s-a tăiat ca-n codru.

„Se observă clar corupţia!”

Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Grănicereşti Bistriţa – Bârgăului, Vasile Măjeri, spune că, de-a lungul anilor a făcut numeroase demersuri pentru recuperarea dreptului de administrare a pădurilor comunale, în calitate de urmaşi ai grănicerilor. „Am făcut demersuri la Ministerul Agriculturii, fiindcă pădurile ţineau anul trecut de ei, şi la Prefectură. (…). Noi am câştigat în instanţă, în 10 martie anul acesta, un proces prin care se arată că Asociaţia lor a fost constituită ilegal, dar lipseşte motivarea. La două luni, am făcut şi cererea să se facă motivarea, dar nu am primit încă nici un răspuns. Se observă clar corupţia!”, susţine Măjeri.

„Cine-s grănicerii, nu mai ştie nimeni”

Inginerul Dan Ţacăl spune că nu are nici o problemă cu Asociaţia Proprietarilor de Păduri Grănicereşti, doar că aceştia contestă toate acţiunile luate de Ocolul Silvic. „Ei cu treaba lor, noi cu treaba noastră. Ei au pretenţiile lor vis a vis de dreptul de proprietate, dar asta e problemă generală, pentru că în tot judeţul e aceeaşi situaţie. Dânşii tot ne contestă, noi ne vedem de treabă. Deocamdată, pădurea e proprietatea comunei şi cred că aşa va rămâne, pentru că nu este nici o excepţie de la regulă. Grănicerii au susţinut că există asociaţie în comună şi de ce nu funcţionăm ca Ocol Silvic prin ei. Dar nu ei sunt proprietari de păduri, ei urmăresc să obţină proprietatea acestor păduri. Dânşii ar vrea ca proprietatea acestor păduri care sunt date acum la comună, să treacă în drept privat la grăniceri. Da’ cine-s grănicerii, nu mai ştie nimeni acum după o sută de ani. Bine, e dreptul lor să ceară, fiindcă aşa a spus legea că se vor retroceda pădurile la nivelul la care au fost confiscate în 1948. Numai că fostele păduri au fost trecute în proprietatea comunelor”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, inginerul Dan Ţacăl.

Măjeri, „pictat” cu dosare penale!

Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Grănicereşti, Bistriţa –Bârgăului, Vasile Măjeri, recunoaşte că a avut dosare penale, două la număr. În ambele cazuri, Măjeri susţine că nu a fost vinovat şi că alţii au încercat „să îi găsească nod în papură” ca să nu mai acţioneze împotriva Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Bistriţa – Bârgăului. În cele două dosare, instanţa i-a dat dreptate lui Măjeri. „Am fost acuzat. Am avut un dosar penal… la un moment dat a doborât vântul un fag pe proprietatea mea, eu am curăţat crengile, le-am făcut grămadă să îmi pot lucra terenul. Ei (n. r – reprezentanţii Primăriei şi ai Ocolului Silvic) m-au antrenat în penal, am mers în instanţă, am plătit contravaloarea cât au zis ei, cu toate că nu am mişcat lemnele de acolo, nu le-am scos în drum să le duc acasă. Şi în final am câştigat procesul. Parchetul a făcut apel şi am pierdut, şi atunci m-am ales cu o condamnare de 6 luni, cu suspendare, după care am făcut recurs la Curtea de Apel Cluj şi am câştigat. (…) Acum doi ani, mi s-a făcut iarăşi un dosar penal, că am tăiat un lemn din proprietate. Dar eu nu am tăiat acolo… e o porţiune de teren, nu e la mine acasă, e peste apă de la mine, şi primarul a dat la oameni lemne pe acolo. M-au chemat pe la Poliţie, pe la Parchet, nu le-a stat în picioare chestia asta! Vor să mă anihileze şi să trăiască ei bine, să poată administra pădurea din Bistriţa-Bârgăului. Totul se face cu acordul lui Ţacăl, prin Consiliul Local, cu Serviciul Economic cum îşi spun ei, toate-s ale lor”, susţine Măjeri.

Vasile Laba: „Nu fac altceva decât să ne pună piedici”

Primarul comunei Bistriţa – Bârgăului, Vasile Laba, spune că pădurile sunt acum în domeniul public al comunei, iar grănicerii nu au cum să demonstreze în momentul de faţă că le aparţin lor, totul fiind trecut în domeniul public al administraţiei locale. „Din 2004, de când am fost ales primar, de atunci au început grănicerii să ne acuze că nu avem extras de carte funciară… Acum suntem în instanţă la Vatra Dornei cu 850 de hectare de pădure. Chiar vineri (n. r – 25 iunie) avem înfăţişare. Se merge pe varianta noi şi voi, că nu e pădurea noastră, ci a lor, a grănicerilor, de parcă noi am fi căzuţi de pe altă planetă! E pădurea pentru care nu am avut extras de carte funciară, şi acum încercăm pe bază de martori, pe bază de expertize făcute de firme specializate, să demonstrăm că e pădurea noastră, a comunei. Grănicerii nu fac altceva decât să ne pună piedici! Nu ştiu care-i scopul lor, chiar nu ştiu… se gândesc că o să se îmbogăţească din asta? Din câte am înţeles la noi în judeţ sunt pe la Cetate şi Dumitra unde şi au revendicat pe grăniceri, dar niciodată nu o să poată administra ei decât în regim silvic”, se declară convins edilul comunei Bistriţa – Bârgăului.
Situaţia de la Bistriţa – Bârgăului nu este singulară. Procesele în instanţă au crescut an de an între cele două tabere: grănicerii care îşi cer averile şi Ocoalele Silvice care vor să funcţioneze şi să administreze pădurile comunale.

Iulia Stupinean