CSD Eco Trade SRL, o firmă cu sediul în localitatea Mogoșeni, care are ca obiect de activitate, printre altele, și exploatarea de nisip și pietriș, a dat în judecată Garda de Mediu Bistrița-Năsăud, după ce în 2019 i s-a aplicat o amendă de 30.000 lei pentru exploatarea ilegală de agregate minerale din albia majoră a Someșului Mare. SRL-ul a cerut judecătorilor să anuleze procesul verbal de contravenție pe motiv de nelegalitate și a câștigat în prima instanță. Totodată, i-a acuzat pe cei de la Garda de Mediu de abuz, deoarece comisarii care au fost în teren nu au efectuat verificările cu simț de răspundere, ci s-ar fi luat după “tânguirile” primarului comunei Nimigea, Mircea Runcan.
Respectivele controale care s-au lăsat cu o amendă de 30.000 lei au avut loc în martie 2019, după niște sesizări telefonice și scrise ale primarului comunei Nimigea, transmise o luna mai devreme, care arăta că firma “execută lucrări de exploatare a balastrului și nisipului între localitățile Florești și Mogoșeni, fără a deține autorizări din partea instituțiilor abilitate (dovada deținerii terenului, certificat de urbanism, avize de la Apele Române, Agenția Naţională de Resurse Minerale), lucrări care conduc la distrugerea terenurilor agricole, producând risc de inundații în caz de ploi abundente şi implicit, ar pune în pericol DJ 172, întrucât aceste lucrări ajung deja la circa 20 m de acest drum”.
Procesul verbal de contravenție a fost contestat în instanță, la Judecătoria Năsăud, firma reușind să obțină anularea acestuia. Sentința a fost atacată cu apel de Garda de Mediu, astfel că procesul este acum pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Spune că utilajele nu-i aparțin
Când au ajuns la fața locului, în aprilie 2019, comisarii Gărzii de Mediu au găsit la locul indicat un excavator și un DAF ce aparțineau unei firme din Șieu, precum și o autoutilitară al cărui șofer a pretins că este angajatul SC CSD Eco Trade SRL. Numai că firma din Mogoșeni a arătat în instanță că nu are nicio legătură cu utilajele găsite la fața locului, nici măcar prin intermediul vreunui contract de închiriere, precum nici cu autoutilitara și șoferul acesteia care le-a spus comisarilor de la Gardă că este angajatul CSD Eco Trade SRL, și nici nu este proprietarul respectivului teren de unde se exploata nisip și pietriș.
“Conform precizărilor organelor de control s-a reținut că societatea petentă ar fi închiriat aceste utilaje, deși se pretind a fi aflate în proprietatea altei persoane, în lipsa verificării oricăror documente și în lipsa solicitării concursului din partea societății XX S.R.L., pentru a pune la dispoziția organelor de control asemenea contracte. De asemenea, nu s-au verificat evidențele din registrele auto, privind proprietarul acestor autovehicule/autospeciale, pentru a se confirma cele susținute în procesul-verbal contestat. Conform aceluiași act de sancționare, petenta ar deține în proprietate terenul pe care s-a constat executarea lucrărilor de exploatare agregate minerale, pe care l-aș fi exploatat fără a deține autorizațiile necesare, emise de către intimată, fără a se efectua o minimă verificare în evidențele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud sau în evidențele Comunei Nimigea, privind terenurile cu care sunt înregistrată subscrisa în aceste evidențe”, a a reținut instanța năsăudeană din acțiunea depusă de firma din Mogoșeni.
Serie de controale
După circa o săptămână de la primul control, comisarii Gărzii de Mediu au mai efectuat unul și au găsit aceeași situație, iar la jumătatea lunii aprilie o a treia verificare, după care au amendat CSD Eco Trade SRL.
“În data de 27.03.2019 agenții intimatei s-au deplasat, din nou, potrivit susținerilor acestora, în loc. Nimigea, pentru a ne comunica invitația nr. 690/27.03.2019, unde ar fi observat, «la locul menționat în sesizare» utilaje, pretins aparținând subscrisei, care ar fi exploatat, în continuare, «balast». De asemenea, au lăsat această invitație numitului XX, pretins angajat al petentei. Potrivit datelor consemnate în nota de constatare, la pretinsul loc al faptei, neidentificat, ar mai fi fost identificat numitul YY, angajat al S.C. XX S.R.L., cu aceleași utilaje.
Se mai susține că primarul comunei Nimigea, care nu are calitatea de agent constatator s-ar fi tânguit, în legătură cu activitatea sa, cu omiterea deliberată a animozităților existente între părți.
În fine, se menționează că s-ar fi realizat o acțiune comună» în data de 16.04.2019, fără să se precizeze în ce anume a constat aceasta și ce stare de fapt s-a constatat cu prilejul efectuării acesteia.
În data de 23.04.2019 s-a prezentat a sediul unității pârâte angajatul subscrisei, (…), care a arătat, în obiecțiunile formulate că „societatea nu deține teren în zona menționată în prezenta notă de constatare și nici nu desfășoară activitatea de exploatare nisip și pietriș. Nu are nicio legătură comercială care deţin utilajele cu care se exploatează în locul menționat”, a mai reținut instanța.
Nu s-a precizat locația exactă
Totodată reprezentanții SRL-ului au mai susținut că nu s-a săvârșit contravenția reținută în cuprinsul actului de sancționare, care a fost întocmit pe baza unor pure speculații, în lipsa unei documentări elementare și fără a ține seama de poziția sa.
“Altfel spus, reprezentanții pârâtei au acționat arbitrar, în considerarea calității autorului sesizării, așa cum se proceda, în mod uzual, în istoria unităților autorităților administrativ teritoriale. Petenta arată că nu deţine în proprietate sau în folosință teren, în locul unde s-a efectuat controlul, de către reprezentanții pârâtei, mai exact, între localitățile Florești și Mogoșeni, conform sesizării.
Într-adevăr, ea deține teren, în proprietate, în sat. Mogoșeni, (…), însă pe un alt amplasament decât cel verificat de către reprezentanţii pârâtei și pentru care a obținut autorizația de mediu, conform dovezilor anexate.
Locul indicat în procesul-verbal, conform descrierii efectuate, se confundă cu locul pentru care petenta a obținut acordul de mediu, deși controlul a fost efectuat pe un amplasament total diferit de cel indicat în procesul-verbal de contravenție și pentru care au fost obținute actele de reglementare. Neidentificarea locului concret, în care se pretinde că a fost săvârșită contravenția și în care au fost identificate utilajele, cu indicarea km+m, număr administrativ, inventarului de coordonate sau date din acte de proprietate, generează o gravă confuzie, profund vătămătoare activității petente în curs de autorizare. Cu alte cuvinte, raportat la maniera deficientă de descriere a locului săvârșirii contravenției, locul săvârșirii faptei, reținut în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, se confundă cu locul în care nu a fost săvârșită nicio contravenție și pentru care subscrisa am obținut toate autorizațiile necesare, în vederea exploatării nisipului și pietrișului.”, a mai reținut instanța.
Amendă anulată
La final, judecătorii năsăudeni au ajuns la concluzia că în procesul verbal de contravenție, locul săvârșirii faptei a fost menționat lacunar de către comisarii Gărzii de Mediu, în condițiile în care firma contestatoare a depus la dosar un aviz de gospodărire a apelor eliberat Apele Române în 2018, dar și un acord de mediu, eliberat tot în 2018, pentru exploatarea de nisipuri şi pietrişuri din terasa superioară a râului Someşul Mare, terenul deținut de firmă. Drept urmare, procesul verbal de contravenție a fost anulat de instanță.
“În cauza de faţă, nelegalitatea ce afectează procesul-verbal de contravenţie, prin menţionarea incompletă a locului săvârşirii contravenţiei şi descrierea insuficientă a faptei, este de natură să împiedice identificarea existenţei faptei pretins săvârşite, încadrarea în drept, sancţiunea aplicabilă – cu consecinţa imposibilităţii efectuării apărărilor în cadrul procesului judiciar. Instanţei îi e imposibil a aprecia asupra tipicităţii contravenţiei, pe de o parte, dar şi asupra împrejurărilor exacte în care presupusa faptă a fost săvârşită, pe de altă parte. Se reţine, deci, că există un dubiu serios asupra tipicităţii contravenţiei reţinute în sarcina petentei şi, implicit, asupra vinovăţiei acesteia, dubiu care trebuie să profite contravenientului, conform principiului de drept «in dubio pro reo». O altă constatare ar contraveni dispoziţiilor legale care impun respectarea dreptului la apărare al petentei, precum şi prevederilor art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la acest drept”, a motivat instanța hotărârea pronunțată.
Așa cum am precizat mai sus, sentința nu este definitivă și a fost atacată de Garda de Mediu, la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
După un an, a primit o amendă dublă
Dacă acest proces ar putea fi câștigat de firma din Mogoșeni, nu la fel s-a întâmplat într-un alt dosar, care s-a aflat tot pe rolul Judecătoriei Năsăud, dar care a fost finalizat ceva mai repede, în care cele două entități s-au ciocnit la un an după ce a fost deschis primul dosar. Și în acest al doilea dosar, CSD Eco Trade a contestat o amendă, de data aceasta de 60.000 lei, primită după un control efectuat de comisarii de mediu în aprilie 2020. La acea vreme, firma a fost prinsă exploatând balast, în aval de stația de prelucrare deținută de aceasta în Mogoșeni, fără a avea acord de mediu. Motivele invocate de firmă în fața instanței pentru anularea procesului verbal de contravenție, au fost respinse, în condițiile în care odată cu amenda de la Garda de Mediu, a mai primit una de la Agenția de Resurse Minerale, aceasta nefiind contestată, astfel că judecătorii au ținut seama și de acest aspect. Sentința pronunțată pe fond a fost menținută de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
