„Razboi” impotriva rezervistilor

Pe 11 februarie 2010, la Cercul Militar din Bistriţa, a fost înfiinţată Filiala 1 Bistriţa a Sindicatului Cadrelor Militare şi Disponibilizate din România. Din partea structurii centrale, au fost prezenţi în sala festivă a cercului Militar Bistriţa, col. (r.) Mircea Dogaru şi lt.col. (r.) Cătălin Apostol. Au participat 140 de cadre militare în rezervă, provenite din MApN, MAI, SRI, SIE, STS şi SPP, Penitenciare. La finalul întrunirii, 40 de cadre în rezervă s-au înscris în această inedită formă de organizare a unor foşti militari. A fost aleasă conducerea filialei, formată din preşedinte – col. (r.) Maftei Taloş, fostul şef al ISU Bistriţa-Năsăud, vicepreşedinte – col.(r.) Vasile Galoş şi secretar executiv al Filialei 1 Bistriţa – col. (r.) Dorin Filip, ambii proveniţi din M.Ap.N.
SCMD, care are o activitate intensă în democraţiile consolidate din UE, a apărut ca o reacţie la intenţiile actualului Guvern vis-a-vis de pensiile militare.
În conştiinţa opiniei publice este indusă o falsă problemă – pensiile majorităţii pensionarilor sunt mici, fiindcă pensiile celor proveniţi din structurile SNA sunt mari.

Pensii ocupaţionale

Cei care au lucrat în SNA primesc pensie, dar ei nu sunt pensionari, ei sunt în rezervă. Pensiile pe care le primesc aceste categorii profesionale sunt pensii ocupaţionale, cum de altfel este şi salariul pe care l-au primit, ca peste tot în lume. Datorită rolului instituţiilor unde au lucrat, a privaţiunilor la care au fost supuşi, a restricţionării unor drepturi fundamentale, ei primesc salarii şi pensii ocupaţionale de la Bugetul de Stat. Şi nu aceasta este cauza pentru care celelalte pensii sunt mici. Vina o poartă guvernările dezastruoase care s-au perindat la cârma ţării în cei 20 de ani de eternă tranziţie. Dacă prin anii 1992-1993, raportul salariaţi-pensionari era de 3,5 la 1, în prezent acest raport este de 1 la 1, dacă nu chiar mai mic, după anumite statistici neoficiale.

Multe îndatoriri, puţine drepturi

Este bine de ştiut că militarii au mai multe îndatoriri şi foarte puţine drepturi. Nu există o reglementare în care să fie stipulat că militarul poate lupta pentru drepturile sale. Îi este interzis să facă parte din partide, din organizaţii politice, să facă propagandă politică, să candideze pentru a fi ales în administraţia publică locală sau în Parlament. Nu are voie, de asemenea, să declare grevă, să participe la greve, la mitinguri, demonstraţii, întruniri cu caracter politic şi sindical, să fie asociat unic sau să participe direct la administrarea sau conducerea unei societăţi comerciale, implicit interdicţia accesului la surse suplimentare de venit. Cine şi-a asumat statutul social al militarului şi-a asumat şi responsabilităţile, riscurile şi servituţile profesiei de militar, mutări nenumărate dintr-o garnizoană în alta, cu implicaţii asupra situaţiei familiale. Desigur, unii se vor întreba ce a făcut Armata Română? Nu putem aprecia dacă a făcut mult sau puţin, dar a construit Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, metroul din Bucureşti, Centrul Civic din aceeaşi capitală a României, complexul cunoscut sub numele de Palatul Parlamentului, a făcut agricultură, a scos cărbune, a construit obiective industriale, apartamente pentru populaţie, a participat la limitarea unor dezastre naturale de proporţii. Mai nou, se moare şi pentru ţară, în teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan.
Asumarea printr-un jurământ a sacrificiului suprem, limitarea drastică a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, face diferenţa între un militar şi o altă categorie profesională.

La dispoziţia Statului, 24 de ore din 24

Militarul lucrează în condiţiile inexistenţei unui contract de muncă şi a unei cărţi de muncă. El este la dispoziţia Statului 24 de ore din 24, în tabere, aplicaţii, servicii, fără plata orelor suplimentare. El este plătit 30 de zile calendaristice, nu la oră. În prezent solda medie în armată este de 1.800 lei, asta însemnând 60 de lei pe zi, adică 2,5 lei pe oră. Salariul minim pe economie este de 600 lei, pentru 160 de ore, cinci zile pe săptămână, 40 de ore săptămânal, adică 3,75 lei pe oră. Militarii primesc mult sub minimul pe economie.
Armata a fost prima instituţie a statului care a parcurs o reformă reală, reducerea de la 320.000 de funcţii în 1989, la 75.000 de funcţii în 2007.
40.000 de cadre militare au părăsit sistemul, şi-au încheiat cariera înainte de vreme. Statistici recente privind speranţa de viaţă a rezerviştilor din SNA arată că doar 10% depăşesc vârsta de 60 de ani. Şi asta, datorită uzurii psihice, în primul rând, la care au fost supuşi de-a lungul carierei militare.
Statul român le-a asigurat recunoaşterea şi răsplata muncii depuse, precum şi continuarea activităţii în alte sectoare, inclusiv cumulul pensiei cu salariul.
Sistemul actual de pensii militare a fost consfinţit şi de o decizie a Curţii Constituţionale, nr. 20 din 02. 02. 2000 care a dispus „necesitatea menţinerii sistemului pensiilor militare de stat, reglementările la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a Constituţiei, reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă”. Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu este un privilegiu, ci o justificare obiectivă, constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii.

Comparaţie cu alţii

Sistemul Pensiilor Militare din România datează din 1829-1830, fiind consacrat definitiv în timpul domniei lui Cuza, prin înfiinţarea Casei Militare de Pensii a Armatei. Legea a fost respectată cu sfinţenie de către Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Antonescu, Dej, Ceauşescu, Iliescu şi Constantinescu.
Intenţiile aberante ale guvernanţilor actuali constituie o abatere de la sistemul pensiilor militare din NATO şi UE. Propunerea de lege încalcă în mod flagrant principiul „neretroactivităţii”, prevăzut de art.15. alin.(2) din Constituţia României.
Se introduce premisa falsă că pensiile ocupaţionale actuale pot fi calculate ca şi cum ar fi fost obţinute în baza principiului contributivităţii.
Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularităţii distincte conceptual faţă de cel al pensiilor civile şi este reglementat prin lege ocupaţională, în Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia sau printr-un capitol distinct, într-o singură lege, împreună cu cea a pensiilor bugetarilor, dar cu prevederi aparte pentru militari, în Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria. Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de serviciu activ, în Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia sau media pe ultimele trei sau şase luni, în Franţa, Egipt, de vechimea integrală în armată, 30 de ani în majoritatea ţărilor, Japonia 20 de ani, Israel 25 de ani.
Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 70-80% (Ungaria 65%, Olanda 70%,Marea Britanie 72,5%, Germania 75%, SUA 77%, Norvegia 76%, Italia 80%, Franţa 80%.
La ora actuală, în România, media pensiei militare în întreg sistemul de apărare este de circa 1.400 lei, aproape 340 euro. La alţii este de 2.000 – 3.000 euro.
La trecerea în rezervă, militarul primeşte un sprijin financiar în sumă fixă de 100.000 dolari, în Israel, sau echivalentul a 36 de solde lunare în Franţa, Marea Britanie, Turcia, Egipt. În Austria, militarul rezervist primeşte 70 de solde lunare, cu condiţia unui girant, ca în caz de deces suma rămasă să fie rambursată. Raţiunea pentru care se dă acest sprijin financiar în ţările enumerate, şi nu numai, este de a facilita integrarea în societatea civilă, o eventuală întoarcere în locul de baştină sau pentru cumpărarea ori construirea unei locuinţe, pentru a o elibera pe cea de serviciu.
În toate ţările pensiile militarilor rezervişti se actualizează imediat cu indexarea soldelor militarilor activi, precum şi periodic în raport cu valoarea inflaţiei.
De asemenea, pensiile militare se pot cumula cu un salariu din domeniul bugetar: în SUA, integral, în Portugalia – salariul mai puţin cu o treime.
Referitor la acest adevărat „război civil” atipic, declanşat de către Guvernul României împotriva militarilor rezervişti şi viitori rezervişti, col. (r.) Dorin Filip, secretarul executiv al Filialei 1 Bistriţa a SCMD a declarat: „Există în ţările cu adevărat democratice, în mai toate armatele organizaţii sindicale ale militarilor. Există chiar la nivel internaţional o organizaţie a sindicatelor din armată. Întrucât se vede clar că Guvernul României încalcă drepturile fundamentale ale omului, încalcă Constituţia. Cerem, deocamdată numai cadrelor militare în rezervă şi retragere din întregul Sistem Naţional de Apărare să se înscrie în Filiala SCMD, 1 Bistriţa. Numai împreună vom reuşi”.

Zaharia Cotoc