Compania Frasinul a învins recent în instanță Garda Forestieră Cluj, după un război lung care a durat nu mai puțin de 9 ani, după ce în iunie 2015 i s-a confiscat aproape 40.000 mc de material lemnos, în valoare de peste 4,8 milioane lei, adică aproximativ un milion de euro. Motivul invocat de instituția condusă și atunci, ca și acum de Istrate Ștețco, a fost faptul că, în ianuarie 2015, firma lui Larionesi a întârziat cu 6 zile peste termenul limită să înscrie în SUMAL lemnul deținut, transportat, comercializat în luna decembrie, concluzionând de la sine putere că lemnul nu are proveniență legală. Asta deși tot lemnul intrat din ograda firmei avea toate documentele necesare care să-i dovedească proveniența.
Așa-zisele verificări au fost efectuate de Garda Forestieră după 5 luni de la înscrierea cu întârziere în SUMAL a cantității de material lemnos deținut, transportat, comercializat în luna decembrie. Urmare a verificărilor, cei de la Gardă și IPJ BN au aplicat firmei, într-o primă fază, respectiv pe 11 mai 2015, o amendă de 3000 lei, în baza unui proces verbal de constatare a contravenției. La mai bine de două săptămâni distanță, respectiv pe 2 iunie 2015, a fost încheiat încă un proces verbal de constatare a contravenției, prin care firma lui Larionesi a fost sancționată cu avertisment, dar și cu confiscarea valorică a cantității de 39,246,66 mc de material lemnos în valoare de 4.803.732,15 lei, pe motiv că lemnul nu are proveniență legală.
Coincidențe stranii cu parfum de DNA
În mod ciudat, la trei zile după ce i s-a aplicat amenda de 3.000 de lei pentru întârzierea raportării în SUMAL, la sediul Frasinul, dar și a altor firme deținute de Traian Larionesi au poposit și procurorii DNA, în plin scandal național în centrul căruia se afla firma austriacă Schweighofer.
În ziua respectiv de 14 mai 2015, procurorii DNA au efectuat percheziții la sediul Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, la locuințele unor directori din instituție, printre care și a directorului Gheorghe Ivan, într-un dosar ce viza defrișări ilegale și erau vizate fapte de corupție care ar fi fost comise în perioada 2009-2014. Asta în condițiile în care două dintre firmele lui Larionesi se numărau printre agenții economic care au cumpărat lemn în valoare de circa 12,5 milioane lei de la instituția condusă de Ivan, în perioada amintită mai sus.
Astfel, este foarte probabil ca decizia de confiscare a materialului lemnos în valoare de aproape un milion de euro, decizie luată după două săptămâni după amenda de 3.000 de lei, să fi avut o legătură directă cu respectiva anchetă pentru ca… să dea bine la dosarul penal.
Numai că, după aproape 5 ani de cercetări, procurorii DNA nu au constatat că Larionesi a comis vreo infracțiune și au clasat cauza.
Frasinul: Nu au cercetat dacă materialul lemnos are proveniență legală
Revenind la speța noastră, procesul verbal de confiscare prin care i s-au confiscat valoric cei aproape 40.000 mc de lemn, încheiat de Garda Forestieră în iunie 2015, la 6 luni după ce Frasinul a întârziat înscrierea în SUMAL, a fost atacat în aceeași lună de firmă în instanță, printr-o plângere contravențională depusă la Judecătoria Bistrița, solicitând anularea actului. Instanța bistrițeană a stabilit un prim termen abia în luna noiembrie, iar la două luni distanță, în ianuarie 2016, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Năsăud.
Astfel, prin plângerea contravențională, prin intermediul căreia a chemat la “bară” Garda Forestieră, dar și Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, Frasinul a arătat că lipsa provenienţei legale a fost constatată exclusiv pentru motivul întârzierii cu 6 zile a transmiterii în SUMAL, în luna decembrie 2014. (Ca o particularitate, am nota noi, respectiva întârziere se datorează și faptului că angajații lui Larionesi au fost liberi în perioada sărbătorilor de iarnă, ei revenind la muncă în zilele care au urmat zilelor de Bobotează și Sfântul Ioan undeva în jurul datei de 8 [joi]-9 ianuarie [vineri]).
“Raportarea a fost transmisă, chiar dacă cu întârziere, iar agenții constatatori nu au cercetat dacă materialul lemnos are proveniență legală”, au precizat cei de la Frasinul în plângere.
Logica ilogică a Gărzii
Potrivit normelor legale, respectiv HG nr. 470/2014, documentele care fac dovada provenienței materialelor lemnoase sunt:
– actul de punere în valoare – APV-ul – care arată lemnul rezultat din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată, autorizată și predată spre exploatare, în situația transportului local de la locul de recoltare, identificat pe avizul de însoțire prin numărul generat de SUMAL. APV-ul nu constituie document de proveniență, iar materialele lemnoase nu au proveniență legală dacă partida nu a fost autorizată și predată spre exploatare cu număr unic generat în SUMAL.
– registrul de evidență a intrărilor și ieșirilor de materiale lemnoase, identificat pe avizul de însoțire prin numărul paginii și poziția la care a fost înregistrată ieșirea. Registrul nu constituie document de proveniență, iar materialele lemnoase nu au proveniență legală dacă pagina din avizul de însoțire nu coincid cu pagina și poziția din registru.
– avizul de însoțire este și document de proveniență numai atunci când în baza lui se emite un alt aviz de însoțire; avizul de însoțire nu este document de proveniență dacă nu respectă condițiile de formă și de fond, iar materialele lemnoase pentru care este înscris ca document de proveniență nu au proveniență legală;
– documentele intracomunitare, care constituie document de provenienţă pentru materialele lemnoase din statul membru al Uniunii Europene, cu condiția ca materialele lemnoase să fie recepționate la destinație și raportate în SUMAL, în condițiile legii.
Pe de altă parte, în același text legal se menționează că materialele lemnoase pentru care raportările lunare nu sunt transmise în SUMAL până la data de 15 a lunii în curs pentru luna anterioară sunt considerate fără proveniență legală.
“Norma legală instituie o prezumție legală relativă că aceste materiale lemnoase sunt fără proveniență legală, deoarece norma legală nu poate fi retroactivă, respectiv dacă materialul lemnos avea proveniență legală, o împrejurare ulterioară (nedeclararea în SUMAL) nu poate să determine modificarea regimului juridic anterior al provenienței materialului lemnos”
Aceeași normă legală prevede însă și faptul că legalitatea recoltării din fondul forestier național și din vegetația forestieră de pe terenurile din afara acestui se atestă prin îndeplinirea cumulativă a cinci condiții:
– existența actului de punere în valoare și a autorizației de exploatare, înregistrate în SUMAL
– existența actului de predare a partizii spre exploatare
– deținerea/transportul/primirea/depozitarea/prelucrarea materialelor lemnoase să se facă cu avize de însoțire în care sunt înscrise corect codul unic, data, ora, minutului și secunda, generate de SUMAL
– obligația operatorului economic destinatar al materialelor lemnoase de a verifica veridicitatea codului unic, precum și , data, ora, minutului și secunda prin interogarea aplicației SUMAL
– raportările lunare să fie transmise în SUMAL până la termenul prevăzut de lege, adică până pe data de 15 a lunii în curs pentru luna anterioară.
Primele patru condiții au fost îndeplinite din start de cei de la Frasinul, iar cea de a 5-a cu o întârziere de 6 zile, însă la data controlului efectuat de Garda Forestieră, toate aceste condiții erau deja îndeplinite.
În acest context, este ilogic ca o firmă de profil să facă o raportare lunară în SUMAL, chiar la timp, dacă nu ar îndeplini celelalte patru condiții obligatorii, toate înregistrate în SUMAL, care să îi asigure legalitatea raportării lunare.
“Anterior intrării în vigoare a HG nr. 470/2014 era aplicabilă HG nr. 996/2008, care prevedea în mod expres confiscarea materialelor lemnoase pentru încălcarea termenelor de raportare. HG nr. 470/2014 nu mai prevede, însă, această sancțiune. De altfel, nici nu a fost aplicată ca sancțiune complementară pentru întârzierea transmiterii raportării, ci pentru că materialul lemnos nu ar avea proveniență legală, fără a se verifica actele de proveniență, conform normelor legale sus-citate.
Este absolut abuzivă constatarea că materialele lemnoase nu au proveniența legală pentru simplul motiv al întârzierii cu 6 zile a transmiterii raportării lunare”, au precizat în plângerea contravențională cei de la Frasinul.
Ștețco a bătut câmpii în întâmpinare
De cealaltă parte, Istrate Ștețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, a ținut una și bună în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, cum că dacă nu a fost făcută raportarea lunară în SUMAL, materialele lemnoase nu au proveniență legală, susținând totodată că agenții constatatori au efectuat toate verificările, iar confiscarea materialului lemnos a fost făcută conform Legii nr. 171/2010.
“ (…) instanța poate observa că legislația silvică dispune un anumit mod în care trebuie înregistrate documentele, cum se poate comercializa materialul lemnos, fiecare agent economic fiind obligat să respecte aceste proceduri, modele și acte, neputându-se prevala de diverse motive, deoarece necunoașterea legii nu îl absolvă de răspundere.
Fapta, așa cum a fost comisă de petentă, a fost apreciată că nu poate fi o simplă scăpare, iar din documentele verificate a rezultat că s-au comis mai multe fapte prevăzute și sancționate de lege, agenții constatatori au aplicat dispozițiile legale în materie, ținând cont de circumstanțe, au individualizat corect sancțiunea, la minimul prevăzut de lege pentru astfel de fapte.
Faptele, așa cum au fost comise de petentă și constatate cu propriile simțuri de agenții constatatori, au un grad de pericol social ridicat, neraportarea materialelor lemnoase în SUMAL pentru o perioadă lungă de timp, considerăm că aceste fapte nu pot fi considerate ca o simplă scăpare, ci o procedură de lucru (n. r. ??? – a mai omis vreodată firma să raporteze la timp în SUMAL, ca să fie o procedură de lucru? ) adoptată de agentul economic, față de respectarea legislației și a obligațiilor pe care le care. De asemenea, a considera faptele ca fiind cu grad de pericol social redus, ar dovedi o gravă sfidare la adresa celorlalte persoane care respectă legislația în vigoare, precum și o încurajare de a ignora cadrul legal, ceea ce nu trebuie permis într-un stat de drept. În aceste condiții, dacă am ignora o astfel de situație, se ajunge la o eludare masivă a legii. În mod evident nu discutăm despre o eroare sau omisiune strecurată în completarea actelor, ci despre comercializarea unii material lemnos fără proveniență legală, faptă prevăzută și sancționată de lege”, a arătat Ștețco în întâmpinarea depusă la dosar
Judecătoria Năsăud: Confiscarea, ILEGALĂ!
După patru ani de procese, răstimp în care a fost dispusă și efectuarea unei expertize de specialitate din care a reieșit că cei de la Frasinul nu erau în afara legii, instanța de fond de la Judecătoria Năsăud a dat dreptate firmei, nu Gărzii Forestiere condusă de Ștețco, și a anulat ambele procese verbale, și cel de constatare și sancționare a contravenției silvice, dar și cel de confiscare valorică.
“În cauză, pentru analizarea documentelor societăţii petente, în vederea stabilirii provenienţei provenienței materialului lemnos comercializat de petentă în luna decembrie 2014, instanța a dispus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară. În raportul de expertiză tehnică întocmit de expert H.L. (…) se reține, în esență, că: «din verificarea documentelor puse la dispoziție, se constată că agentul economic a respectat aceste prevederi legale în sensul că a cumpărat, pe bază de contracte, masă lemnoasă din partizi ale căror APV-uri au fost înregistrate în SUMAL, în depozite există o evidență clară a intrărilor și ieșirilor de materiale lemnoase și transportul lor s-a făcut cu avize de însoțire». Se concluzionează în expertiză că, din punct de vedere tehnico-economic, materialul lemnos comercializat de petentă în luna decembrie 2014 avea proveniență legală, agentul economic respectând prevederile legale privind proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrare lemn rotund.
Instanța reține că, pentru nerespectarea obligației legale de a raporta în termenul legal în SUMAL datele privind activitatea de comercializare a materialului lemnos în cursul lunii decembrie 2014, petenta a fost sancționată separat, prin procesul verbal seria CCS nr. 0112714/11.05.2015. În ceea ce privește fapta reținută în sarcina petentei prin procesul verbal atacat, prevăzută de art. 19 alin. 1 lit. L din Legea nr. 171/2010, raportat la art. 6 alin 6 din HG nr. 470/2014, din probele administrate în cauză, rezultă că materialul lemnos comercializat de petentă în luna decembrie 2014, 39.246,66 mc, avea proveniență legală.
Prin urmare, instanța, având în vedere materialul probator administrat în cauză, constată că petenta a dovedit netemeinicia procesului-verbal de contravenție, motiv pentru care va anula procesul verbal de constatare și și sancționare a contravenției silvice seria CCS nr. 0112795/02.06.2015 și procesul verbal seria CBR nr. 0064917/02.06.2015, de confiscare valorică”, a motivat Judecătoria Năsăud hotărârea pronunţată în ianuarie 2020.
Numai că saga confiscării materialului lemnos în valoare de un milion de euro nu s-a terminat aici, fiindcă, evident, Garda Forestieră condusă de Ștețco a atacat cu apel sentința pronunțată la Năsăud. Astfel, dosarul a ajuns la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde s-a dus o luptă crâncenă în următorii 4 ani. Despre această parte a războiului dintre Frasinul și Garda Forestieră, foarte interesantă de altfel, veți afla însă într-o ediție viitoare.
(VA URMA)
