Raurile din Bistrita-Nasaud pot genera dezastre

Opt cursuri de apă din judeţul Bistriţa-Năsăud pot genera dezastre în cazul unor precipitaţii abundente. Zonele cu risc mare de inundaţii sunt cele aflate pe cursurile râurilor Someşul Mare, Sălăuţa şi Meleş.
Pe două cursuri de apă din judeţ – Someşul Mare şi Bistriţa – au fost efectuate lucrări de amenajare, în valoare de 17.736.840 lei.

Ploile abundente care au căzut în ultima perioadă au produs ravagii la nivel naţional, cele mai afectate zone fiind în Moldova. Revărsarea apelor a avut ca rezultat pierderea a 23 de vieţi omeneşti, 5.400 de locuinţe avariate şi alte 247 distruse complet şi 87.000 de hectare de teren arabil şi păşuni au fost sub ape, în 21 de judeţe ale ţării.
Bistriţa-Năsăud a scăpat ceva mai uşor până acum, deşi zilele trecute a fost emis codul portocaliu din punct de vedere meteorologic şi hidrologic. Potrivit avertizărilor ISU, cantităţile de apă care ar fi putut cădea în judeţ puteau ajunge şi la 70 de litri pe metru pătrat, iar scurgerile de pe versanţi, torenţii, pâraiele cu efect de inundaţii locale şi creşterile de debite ar fi putut duce la depăşiri ale cotelor de atenţie şi inundaţie în special pe râul Bistriţa cu afluenţii Dipşa, Budac, Bârgău, Bistriţa Bârgăului şi pe râul Someşul Mare cu afluenţii Ilva, Anieş, Cormaia, Rebrişoara, Sălăuţa, Ţibleş, Ilişua, Poiana.

Ploile din ultimele două luni au avut efecte usturătoare pentru bistriţeni

La jumătatea lunii mai, cele mai mari precipitaţii s-au înregistrat în comuna Telciu – 35 litri pe metru pătrat – şi în comuna Romuli – 32,6 litri pe metru pătrat. Ambele localităţi sunt situate pe Valea Sălăuţei. Afectată a fost şi comuna Spermezeu, unde o bucată din DJ 171, în dreptul localităţii Lunca Borlesei, s-a rupt. Tot în comuna Spermezeu, podul provizoriu de la Hălmăsău, construit peste râul Ilişua, a fost luat de ape, după ce în 2006 vechiul pod a fost distrus complet de o viitură. De asemenea, circulaţia a fost îngreunată pe DN 17 C, între localităţile Telciu şi Fiad, şi pe DJ 170, la Negrileşti, din cauza aluviunilor ajunse pe carosabil. Şi cartierul bistriţean Viişoara a fost afectat de ploile abundente din acea perioadă, în urma cărora apa a intrat în mai multe gospodării, din cauză că şanţurile de colectare a apei pluviale construite pe marginea DN 17 sunt mai înalte decât nivelul caselor.
În luna iunie au fost înregistrate alte pagube în judeţul nostru în urma căderii de precipitaţii. Pe 14 şi 16 iunie furtuni puternice au lovit municipiul Bistriţa şi alte câteva localităţi din judeţ. Zeci de acoperişuri au fost spulberate, mai mulţi copaci au fost doborâţi de vânt, iar vântul puternic a afectat linii de înaltă şi medie tensiune, motiv pentru care mulţi consumatori au rămas fără curent electric.
De asemenea, în data de 29 iunie, la Domneşti s-au înregistrat peste 30 l/mp, şi a căzut grindină, fiind afectate peste cinci hectare de teren agricol cultivat cu porumb. Un alt caz s-a semnalat în zona localităţilor Agrişu de Sus şi Agrişu de Jos în data de 27 iunie, unde au fost colmatate mai multe fântâni, fiind necesară intervenţia ISU pentru decolmatarea acestora. În aceeaşi zi, la Tăure, 20 de hectare de pământ au fost afectate în urma unor ruperi de nori. Pe Valea Şieului, în urma ploilor şi a căderii de grindină, au fost compromise culturi de legume, cea mai afectată fiind localitatea Bârla. În comuna Şieu, mai multe gospodării au fost inundate, apa intrând în beciurile caselor, fântânile acestora fiind afectate împreună cu zeci de terenuri agricole.

Doar două râuri bistriţene au beneficiat de lucrări de amenajare

În Bistriţa-Năsăud există două cursuri de apă majore care în cazul unor precipitaţii abundente ar putea duce la situaţii grave – Someşul Mare şi Bistriţa. Cu toate acestea, nu acestea au provocat, cel puţin în ultimii ani evenimente neplăcute din punct de vedere hidrologic. Mai mici, dar mai furioşi sunt câţiva afluenţi ai Someşului Mare, precum Sălăuţa, Ilişua ori Meleşul şi unde lucrările de îndiguiri şi apărări de maluri au lipsit cu desăvârşire în ultimii ani. În schimb, astfel de lucrări au avut şi încă mai au loc pe cursul râului Someş, în perioada 2006 – 2010.
Investiţiile au fost promovate în regim de urgenţă prin HG 986/2006 şi HG 1443/2006 şi finanţate din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada septembrie 2005-2006.
Astfel, potrivit Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, în zona localităţii Nimigea de Sus a avut loc o amenajare a Someşului Mare, lucrare recepţionată anul trecut, cu o valoare de 1.445.790 lei şi executată de SC Beny Alex SRL Negreşti Oaş. O altă lucrare pe acelaşi râu are loc în zona localităţii Nimigea de Jos, şi care urmează a fi recepţionată anul acesta. Valoarea amenajărilor din această porţiune este de 7.246.920 lei, din care 2.846.920 lei au fost deja decontaţi, restul urmând a fi plătiţi executantului, aceeaşi firmă Beny Alex, după finalizarea şi recepţionarea lucrărilor.
Tot pe Someşul Mare a avut loc o altă lucrare de amenajare a râului, între Valea Mare şi Leleşti – etapa I având ca obiective zonele Rodna, Ilva Mică şi Năsăud. Suma alocată în acest caz a fost de 6.444.750 lei, lucrările fiind executate tot de SC Beny Alex SRL.
Cea de-a patra investiţie de amenajare a unui curs de apă are loc pe râul Bistriţa, în dreptul localităţii Slătiniţa, în valoare de 6.444.750 lei, lucrare executată de SC Selina SRL.

Există un dacă…

În cazul în care ar trece de cotele de atenţie, Someşul s-ar dovedi un real pericol pentru locuitori. Acesta ar putea distruge în cale un pod, 15 kilometri de drum naţional, o staţie de epurare şi o sută de case din Sângeorz-Băi, două firme şi obiective de interes public în oraşul Năsăud şi mai multe poduri din Beclean, plus 300 case, 150 hectare de teren şi cinci kilometri de drum naţional. Someşul Mare ar mai afecta zece comune şi aproape 300 de locuinţe.
Râul Sălăuţa, afluent al Someşului Mare, poate face şi el ravagii în cazul unor ploi abundente în zonă. De altfel, în ultimii ani, acest râu a fost de multe ori la un pas de a ieşi din matcă. În cazul unor inundaţii, patru comune aflate pe acest curs de apă ar putea fi serios afectate, şi aici vorbim de Romuli, Telciu, Coşbuc şi Salva, unde peste o sută de case sunt construite în zone inundabile.
De asemenea, dacă râul Meleş ar depăşi cotele de inundaţii în urma unor precipitaţii puternice, acesta ar putea afecta platforma industrială din oraşul Beclean, plus o sută de locuinţe şi aproximativ 50 de hectare de teren arabil din zonă, dar şi un pod, un drum şi aproximativ 200 de hectare de teren arabil din zona comunei Matei.
Râul Ilişua este considerat şi el un risc potenţial pentru localnicii din zonă. De altfel, în timp, acest curs de apă a şi dovedit în câteva rânduri prin dezastrele provocate de revărsarea apelor sale. De reţinut sunt viiturile provocate de ploile abundente în anul 1875, când albia majoră a fost complet inundată, apa curgând pe întreg spaţiul cuprins între baza versanţilor în zona localităţii Târlişua. Pagubele au fost totuşi minore atunci. Un al doilea episod de acest gen a avut loc în 1970, când debitul maxim înregistrat a fost de 294 mc/sec, iar pagubele au fost semnificative. Un al treilea episod, de care foarte mulţi bistriţeni, şi nu numai, îşi aduc aminte, a avut loc în 2006. Atunci, o viitură excepţională, rapidă, caracterizată printr-o concentrare şi creştere bruscă a debitelor în pârâurile din bazinul Ilişua, a provocat pagube imense. În urma precipitaţiilor abundente căzute în perioada 1-19 iunie, cu valori cuprinse între 28 l/m.p în zonele joase ale bazinului şi 53 l/m.p în zonele mai înalte, iar în 20 iunie înregistrându-se 60 l/mp şi izolat 125 l/mp, s-a declanşat dezastrul. Pagubele rezultate în urma inundaţiilor din 20 iunie 2006 au fost imense – 10 persoane decedate şi trei dispărute, 16 localităţi din bazin unde au fost inundate, zeci de case distruse, terenuri şi culturile aferente calamitate, un pod distrus complet.

Liana Mureşan