CSD Eco Trade SRL, firma din Mogoșeni care a fost amendată cu 30.000 lei de comisarii Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud pentru exploatare ilegală de nisip și pietriș, a pierdut în apel procesul în care a cerut anularea procesului verbal de contravenție și implicit a amenzii, după ce Tribunalul Bistrița-Năsăud a anulat sentința pronunțată de Judecătoria Năsăud. Instanța bistrițeană spune că procesul verbal de contravenție este legal întocmit, iar sancțiunea aplicată firmei din Mogoșeni este pe măsura faptelor.
Controalele au fost efectuate de Garda de Mediu în primăvara anului 2019, după ce la sediul instituției a ajuns o reclamație telefonică din partea primarului comunei Nimigea, Mircea Runcan, că CSD Eco Trade SRL “execută lucrări de exploatare a balastului și nisipului între localitățile Florești și Mogoșeni, fără a deține autorizări din partea instituțiilor abilitate (dovada deținerii terenului, certificat de urbanism, avize de la Apele Române, Agenția Naţională de Resurse Minerale), lucrări care conduc la distrugerea terenurilor agricole, producând risc de inundații în caz de ploi abundente şi implicit, ar pune în pericol DJ 172, întrucât aceste lucrări ajung deja la circa 20 m de acest drum”.
Pe fond, dosarul a fost judecat la Judecătoria Năsăud, unde Garda de Mediu a pierdut, instanţa considerând că procesul verbal de contravenție nu a fost întocmit conform prevederilor legale. Sentința nu a fost definitivă, astfel că Garda de Mediu a atacat cu apel sentința primei instanțe, considerând că aceasta este netemeinică și nelegală. Iar Tribunalul Bistrița-Năsăud i-a dat dreptate.
Locul faptei, bine indicat și demonstrat cu dovezi
Astfel, în fața instanței de apel, cei de la Garda de Mediu că locul săvârșirii contravenției este bine indicat. În plus, la dosarul cauzei au fost depuse și fotografii făcute la fața locului de către comisarii de Mediu care au efectuat controlul.
“În privinţa criticilor formulate de apelantă cu privire la netemeinicia sentinţei pronunţate de prima instanţă, tribunalul constată că apelul este fondat, în mod nelegal aceasta reţinând că, neindicarea exactă în actul sancţionator a locului săvârşirii contravenţiei i-a cauzat petentei o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea procesului verbal de contravenţie atacat.
În acest sens, tribunalul reţine că, prin procesul verbal de contravenţie (…)/23.04.2019 (…) petenta intimată a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 30.000 lei şi suspendarea activităţii, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 94 alin. 1 litera a din OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului, actualizată, organul constatator reţinând că, în urma controlului neplanificat, efectuat ca urmare a reclamaţiei înregistrată la GNM CJ Bistrița-Năsăud cu nr. 625/19.03.2019 şi a telefonului din partea primarului comunei Nimigea din data de 26.03.2019, la CSD ECO S.R.L. Filiala Bistrița-Năsăud în data de 26.03.2019, ora 16,30 a constatat că aceasta efectua activităţi de exploatare nisip şi pietriş în TERASA în comuna Nimigea, localitatea MOGOŞENI, fără să deţină autorizaţie de mediu pentru această activitate, Cod CAEN 0812, interzisă conform OUG nr. 195/2005 şi cu impact major asupra mediului, (…). La momentului controlului agenţilor constatatori le-au furnizat date domnii AA, şofer excavator, BB, şofer camion DAF (16 tone) şi CC, şofer autoutilitară (…).
Locul săvârşirii contravenţiei, care surprinde şi vehiculele menţionate în procesul verbal de contravenţie, împreună cu cele trei persoane nominalizate a fost fotografiat, regăsindu-se în planşele foto depuse în dosarul de fond (…).
Împărtăşind opinia petentei (n. r. – CSD ECO Trade SRL), potrivit căreia locul săvârşirii contravenţiei nu a fost suficient individualizat în procesul verbal de contravenţie atacat, fiind menţionată doar localitatea Mogoşeni, comuna Nimigea, precizare cu totul generală ce conduce la concluzia lipsei menţiunii locului săvârşirii, cu consecinţe asupra existenţei faptei contravenţionale, în condiţiile în care petentei i-a fost emis Avizul de gospodărire al apelor nr. 116/2018 şi Acordul de mediu nr. 2/2018 pentru exploatarea de nisipuri şi pietrişuri din terasa superioară a râului Someşul Mare, extravilanul localităţii Mogoşeni, comuna Nimigea, prima instanţă a constatat că, actul sancţionator este nelegal întocmit. S-a reţinut astfel că, nelegalitatea ce afectează procesul-verbal de contravenţie, prin menţionarea incompletă a locului săvârşirii contravenţiei şi descrierea insuficientă a faptei, este de natură să împiedice identificarea existenţei faptei pretins săvârşite, încadrarea în drept, sancţiunea aplicabilă – cu consecinţa imposibilităţii efectuării apărărilor în cadrul procesului judiciar, existând un dubiu serios asupra tipicităţii contravenţiei reţinute în sarcina petentei şi, implicit, asupra vinovăţiei acesteia.
Or, în cauză, lipsa indicării coordonatelor geografice ale locului în care fapta contravenţională a fost săvârşită, astfel cum se procedează în situaţia emiterii autorizaţiei de mediu, reprezintă un caz de nulitate relativă, iar teza producerii unei vătămări este înlăturată, în condiţiile în care anterior întocmirii actului sancţionator, s-a întocmit nota de constatare nr. 138 (înregistrată la petentă sub nr. 94) din data de 23.04.2019 (…), semnată de dl. XX, angajat al petentei, în care locul efectuării controlului efectuat la data de 26.03.2019 a fost precis identificat (pe malul stâng al râului Someș, în terasă, între acesta şi DJ 172, în sat Mogoşeni), astfel încât, administrarea şi numai a acestei probe, permite identificarea exactă a locului săvârşirii faptei, permiţând aşadar persoanei sancţionată contravenţional să-şi construiască apărarea în raport cu circumstanţele concrete relevate de aceasta.
Contrar argumentelor primei instanţe, tribunalul apreciază că, faţă de menţiunile cuprinse în procesul verbal de contravenţie (…)/23.04.2019 şi în nota de constatare nr. 138/23.04.2019 cu privire la locul săvârşirii faptei, cercetarea motivului invocat de petentă, al producerii unei vătămări, prin imposibilitatea formulării apărărilor, trebuia să se realizeze de instanţa fondului coroborat cu întreg probatoriul administrat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 264 Cod procedură civilă, în respectarea principiului consacrat de art. 22 din Codul procedură civilă.
În acest sens, petenta susţine prin plângerea formulată, pe de o parte că, controlul a fost efectuat, de fapt, la ieșire din loc. Mogoșeni, (…), iar pe de altă parte că, locul, indicat ca fiind cel al săvârșirii contravenției, coincide, din punct de vedere al descrierii, cu amplasamentul pentru care a obținut Acordul de mediu (actele de reglementare), ceea denunță netemeinicia procesului-verbal de contravenție.
Or, în speţă, locul săvârşirii contravenţiei a făcut obiectul constatărilor personale ale agentului constatator, prin propriile simţuri, constatări care, beneficiază, sub aspect probator, de prezumţia relativă de legalitate şi veridicitate ce poate fi răsturnată doar prin intermediul probei contrarii a cărei sarcină incumbă petentei contraveniente, probă ce nu a fost exhibată în cauză, relevante fiind în acest sens considerentele conţinute de paragraful 45 al Deciziei ICCJ nr. 8/2018 pronunţată în recurs în interesul legii („45. Astfel, procesul-verbal de contravenţie este un act administrativ, întocmit de un agent constatator ca reprezentant al autorităţii administrative, învestit cu autoritate statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, act ce se bucură de prezumţia de legalitate şi se execută din oficiu.”)”, se arată în motivarea tribunalului.
Probele indică exact locația
Totodată, instanța mai arată că, prin sesizarea făcută de primarul comunei Nimigea în luna martie 2019, s-a menţionat faptul că societatea petentă, a cărei denumire nu a cunoscut-o exact la acel moment, dar pe care a identificat-o prin sediul său din localitatea Mogoşeni, efectuează lucrări de exploatare a balastului şi nisipului între localităţile Floreşti şi Mogoşeni, fără a deţine acte de reglementare, explorările ajungând până la circa. 20 de metri de la DJ 172). În plus, instanța a verificat și datele înscrise în avizul de gospodărire al apelor, acordul de mediu și avizul de mediu obținute de firma din Mogoșeni pentru o altă locație pentru exploatarea balastului. Drept urmare, judecătorul cauzei ajunge la concluzia că procesul verbal de contravenție nu este lovit de nulitate relativă.
“La data de 26.03.2019, echipa de comisari din cadrul apelantei s-a deplasat în acest loc, în care a efectuat şi planşele foto depuse la filele 100-112, menţionat ulterior în nota de constatare nr. 138 (…) din 23.04.2019 (…). Se precizează în nota de constatare că locul verificat se referă la sesizarea Primarului comunei Nimigea (…)/19.03.2019 înregistrată la intimata apelantă sub nr. (…)/19.03.2019, acelaşi cu cel indicat în sesizarea nr. (…)/11.04.2019 adresată Inspectoratului Județean de Poliţie Bistrița-Năsăud (…). Urmare acestei din urmă sesizări, ţinând seama şi de existenţa unui dosar penal din anul 2018, o echipă (…) I.P.J. Bistrița-Năsăud – Serviciul de Investigare a Criminalităţii, Serviciul de Ordine Publică – Biroul de Delicte Silvice şi Serviciul Criminalistic, ai Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Județean Bistrița-Năsăud şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud s-au deplasat la faţa locului, la data de 23.04.2019, în zona denumită „Barcul Cocenilor”, situată la limita teritorială cuprinsă între localităţile Mogoşeni şi Floreşti, ambele sate aparţinând comunei Nimigea, zona de exploatare denumită astfel fiind situată între DJ172 şi pârâul Bratoşa, iar zona de prelucrare a resurselor minerale, între acesta din urmă şi râul Someşul Mare. S-a consemnat că, distanţa dintre drumul judeţean DJ 172 şi zona de exploatare este de aproximativ 30-50 metri, iar distanţa între staţia de prelucrare şi râul Someşul Mare este de aproximativ 5 metri (…).
Cea dintâi zonă de exploatare identificată în teren a fost zona nr. I, cea care a format obiectul sesizării 838/11.04.2019, cu ocazia verificării în teren fiind stabilite şi coordonatele în sistem STEREO 70, din 4 puncte (…).
Verificând aceste coordonate cu cele înscrise în Avizul de gospodărire al apelor nr. 116/2018 şi Acordul de mediu nr. 2/2018 (…), dar şi cu locul menţionat în avizul de mediu (în vecinătatea Sitului Natura 2000 ROSCI0393 Someşul Mare, perimetru situat la aproximativ 60 de metri faţă de limita sitului şi la cca. 120m de albia minoră a râului Someşul Mare) rezultă că ele nu se suprapun, fiind neîntemeiate susţinerile petentei intimate, atât referitoare la locul efectuării controlului de către agenţii constatatori ai intimatei în data de 26.03.2019 (la ieşire din localitatea Mogoşeni, în comuna Nimigea), cât şi la coincidenţa acestuia cu cel înscris actele de reglementare de mai sus.
În contextul celor reţinute anterior, tribunalul constată că locul săvârşirii contravenţiei nici nu a fost incomplet indicat în procesul verbal atacat şi nici greşit identificat, nefiind răsturnată nici prezumţia sa de legalitate şi veridicitate, din această perspectivă, actul sancţionator nefiind lovit de nulitate relativă, motivul de apel fiind fondat”, arată instanța în motivare.
Descrierea faptei, respectată
În ceea ce privește descrierea faptei, tribunalul arată că aceasta a fost pe deplin respectată, contrar susținerilor primei instanțe.
“În speţă însă, cerinţa prevăzută de art. 16 alin. 1 (n. r. – din OG nr. 2/2001) referitoare la descrierea faptei a fost pe deplin respectată, susţinerile petentei referitoare la indicarea locului în mod generic fiind infirmate de conţinutul procesului-verbal atacat, în care se menţionează în mod expres ca loc al săvârşirii faptei: «TERASA, localitatea Mogoşeni, comuna Nimigea», realizându-se aşadar o descriere exactă a locului săvârşirii faptei. De asemenea, fapta contravenţională apare suficient descrisă în condiţiile în care în conţinutul procesului verbal de contravenţie se menţionează faptul că: „în data de 26.03.2019, ora 16,30 s-a constatat că SC CSD Eco S.R.L. Filiala Bistrița-Năsăud efectua activităţi de exploatare nisip şi pietriş în TERASA în comuna Nimigea, localitatea MOGOŞENI, fără să deţină autorizaţie de mediu pentru această activitate, Cod CAEN 0812, lucru menţionat în OUG nr. 195/2005 actualizată, art. 14, iar această activitate reprezintă o activitate cu impact major asupra mediului, (…). La momentului controlului agenţilor constatatori ne-au furnizat date domnii AA, şofer excavator, BB, şofer camion DAF (16 tone) şi CC, şofer autoutilitară (…)”, precizează instanța în motivare.
Firma amendată e cea din Mogoșeni, nu cea din Cluj-Napoca
În privinţa argumentelor vizând netemeinicia procesului-verbal de contravenţie, tribunalul reţine că succesiunea evenimentelor este dată atât de sesizarea scrisă şi telefonică la Garda de Mediu a primarului comunei Nimigea, din data de 19.03.2019, dar și controlul efectuat de agenţii constatatori ai Gărzii efectuat la data de 26.03.2019, pe malul stâng al râului Someș, în terasa, între acesta şi DJ 172, din Mogoșeni, unde, s-a constatat că SRL-ul executa lucrări de exploatare nisip și pietriș cu un excavator, condus de AA, un camion DAF de 16 tone, condus de către BB şi o autoutilitară de culoare albă, condusă de CC, care avea pregătită o factură completată cu cantitatea de 16 mc balast.
În fața instanței de fond, reprezentanții SRL-ului au susținut că de fapt agenții constatatori au efectuat controalele pe un alt amplasament decât terenul deținut de firmă, dar și că amendată ar fi o societate din Cluj-Napoca cu nume similar – SC CSD Eco SRL (aflată în insolvență) și nu CSD Eco Trade SRL. Culmea însă, ambele firme au același asociat unic – Codori Silvia. Aceste argumente însă nu au ținut nici în fața primei instanțe, dar nici în fața instanței de apel, aceasta din urmă ajungând la concluzia că deși Garda de Mediu “nu identifică societatea prin cod unic de identificare fiscală, starea de fapt redată în cuprinsul acesteia este aceeaşi cu cea din nota de constatare întocmită ulterior (23.04.2019) şi se referă la controlul efectuat ca urmare a sesizării Primarului comunei Nimigea nr. (…)/19.03.2019, ce identifică petenta prin sediul ei din localitatea Mogoşeni”.
“În consecinţă, în cauză nu planează niciun dubiu în privinţa persoanei juridice contraveniente, aceasta nefiind nicidecum S.C. CSD Eco S.R.L., din Cluj-Napoca, având sediul în (…), înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J12(…), aşa cum petenta lasă să se înţeleagă”.
Amendă meritată
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenţie, tribunalul arată că, prin probatoriul administrat în cauză, nu s-a făcut dovada unei alte stări de fapt şi nu a fost răsturnată prezumţia de legalitate şi veridicitate a acestuia.
“Întregul probator administrat, astfel cum a fost expus pe larg anterior, confirmă starea de fapt expusă în procesul verbal de contravenţie atacat, făcând dovada întrunirii elementelor constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 94 al. 1 litera a din OUG nr. 195/2005, actualizată, vinovăţia petentei în săvârşirea ei fiind evidentă. În acest context factual şi legislativ, tribunalul constată că întemeiat a fost antrenată în cauză răspunderea contravenţională a petentei intimate.
Tribunalul reţine ca fiind corecte şi aprecierile realizate de către agentul constatator în privinţa modului de individualizare a sancţiunii contravenţionale aplicate, amenda contravenţională de 30.000 lei reprezentând minimul special ce putea fi dispusă pentru fapta respectivă, fundamentată pe dispoziţiile art. 96 al. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005.
Încălcarea prevederilor legale imputate petentei imprimă faptei contravenţionale un grad sporit de pericol social, motiv pentru care aplicarea unei sancţiuni fără caracter pecuniar nu şi-ar atinge scopul preventiv educativ.
Împrejurările care atrag aplicarea sancţiunii avertismentului, în cazul faptelor al căror grad de pericol social legal este ridicat, trebuie să fie suficient caracterizate de elementul surprinderii unui comportament antisocial singular, excepţional, determinat de conjuncturi factuale care, chiar dacă nu se situează la limita celor care determină înlăturarea caracterului contravenţional al faptei, totuşi trebuie să reflecte într-o mare măsură caracterul de excepţie al conduitei sancționate contravenţional, ceea ce în speţă nu este cazul, aşa cum relevă înscrisurile depuse în dosarul de fond, la filele 757-758. Aplicarea sancţiunii complementare a suspendării activităţii corespunde naturii şi gravităţii faptei contravenţionale, astfel încât se impune a fi şi ea menţinută”, a precizat Tribunalul Bistrița – Năsăud în motivare.
