Magazinele second-hand reprezinta tinta zilnica pentru sute de bistriteni aflati în cautarea unor haine ieftine. Numarul magazinelor de acest gen a crescut în ultimul an, mai ales dupa ce Guvernul a renuntat la începutul anului trecut la legea care interzicea comercializarea lenjeriei intime si a încaltamintei la mâna a doua.
Din pacate clientii magazinelor de acest gen nu sunt informati despre pericolele la care se expun purtând haine la mâna a doua. Aceastea, în cele mai multe cazuri, nu sunt dezinfectate corespunzator, comerciantii nerespectând toate normele de igiena care se impun. Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC), poarta o mare parte din vina. Comerciantii fac ce vor mai ales ca anul acesta nu s-a efectuat nici macar un control la magazinele de tip second-hand.
Orice se cauta…
Magazinele second-hand au preluat în mare parte aceleasi strategii de marketing practicate si în alte afaceri – reduceri de preturi la hainele care stau de ceva timp pe rafturi, afisate cu litere cât se poate de mari chiar la intrare sau câte o reclama ce pune accentul pe raportul calitate-pret. Comerciantii îsi iau masuri de precautie pentru a nu ramâne cu marfa pe stoc, în majoritatea magazinelor fiind deja reduceri de pret care atrag clientela.
Lovitura de gratie o dau însa magazinele cu produse second-hand care scot la vânzare toate articolele la pretul de un leu fiecare. Nu exista articol care sa nu fie solicitat. Cu atât mai mult cu cât aprovizionarea se face cu consecventa. Clientii cumpara orice, de la tricouri, pulovere, costume, pantaloni, fuste, rochii, bluze si camasi, pâna la jachete de iarna sau haine de blana – care sunt de câteva ori mai ieftine. Pâna si lenjeria de pat, perdelele sau fetele de masa sunt la mare cautare, tocmai din cauza calitatii. Chiar daca nu sunt la fel de solicitate, accesoriile reprezinta si ele un segment bine vândut, mai ales daca vorbim despre curelele, cravate, esarfele sau genti ale unor branduri extrem de cunoscute, dar, în acelasi timp, extrem de costisitoare. Clientii iau cu asalt magazinele înca de la primele ore ale diminetii, mai ales daca în vitrina magazinului sta afisata tablita „Am primit marfa”. Salariile înca destul mici ale bistritenilor îi împing sa apeleze la magazinele de acest gen de unde pot cumpara haine la preturi acceptabile, desi calitatea acestora lasa de multe ori de dorit. În magazinele de haine la mâna a doua se vând articole de îmbrcacaminte gen tricouri la opt lei, pulovere la zece lei sau pantaloni cu preturi începând de la opt lei bucata. La un leu bucata se pot achizitiona si lenjerie intima, gen chilot, sutien sau sosete. Acesoriile se vând cu preturi cuprinse între doi si 20 de lei, în functie de calitatea oferita. Lenjeria de pat este si ea la mare cautare în magazinele second-hand, mai ales ca majoritatea satisfac pe deplin bugetul mic de care dispun cumparatorii. Preturile încep de la doi lei pentru o fata de perna pâna la opt lei un plic de plapuma.
Pericole
Din pacate, clientii nu sunt suficient de informati asupra a ceea ce cumpara si nici nu cunosc riscurile la care se expun purtând haine la mâna a doua. Dermatologii avertizeaza ca hainele din second-hand si mai ales articolele de lenjerie intima pot da diverse infectii purtatorilor. Acestia sunt supusi riscului contractarii de micoze si infectii la nivelul pielii, existând chiar riscul de contaminare cu râie. Contactarea scabiei se poate face prin probarea acestor haine de persoane sanatoase, dupa ce o persoana suferind de aceasta boala a probat-o. Infectii mai pot fi contractate la încaltarea diverselor încaltaminte. La picioare pot aparea descuamari ale pielii, cu senzatii de mâncarime, sau schimbarea culorii unghiei, daca e vorba pantofi sau second-hand de sosete. Lenjeria intima nedezinfectata corespunzator fiind cea mai periculoasa, poate provoca micoze grave în zonele genitale.
Reguli de vânzare
Produsele care exista pe rafturile sau pe umerasele din magazinele second-hand trebuie, potrivit hotârarii de guvern emisa la începutul anului trecut, sa fie însotite de etichete speciale. Eticheta trebuie sa cuprinda data de identificare ale producatorului, compozitia materialului din care este fabricata îmbracamintea si instructiuni cu privire la utilizare. Desi numarul second-handurilor este destul de mare în municipiul nostru, foarte putini sunt comerciantii care respecta regula etichetarii produselor. De asemenea, comerciantii mai au obligativitatea ca articolele sa fie însotite de documente care sa ateste faptul ca au trecut prin procesul de curatare si dezinfectie. În cazul în care patronii nu se supun prevederilor, hainele se considera deseuri si vor fi retrase de pe piata.
OJPC pe tusa
Contactat telefonic, directorul executiv al Oficiului Judetean pentru Protectia consumatorului, Lorica Sut, a declarat ca anul acesta nu s-a efectuat nici macar un control din partea inspectorilor la magazinele de tip second-hand în municipiul Bistrita. De la începutul anului s-a deschis cel putin un magazin de acest tip, însa inpectorii care ar trebui sa „vegheze” asupra produselor oferite de comercianti nu au binevoit sa faca controale. Un caz concret îl reprezinta magazinul care comercializeaza încaltaminte la mâna a doua de pe strada Rodnei. Desi încaltamintea, deja purtata si care arata jalnic, poate transmite micoze grave, nici macar un inspector de la OJPC nu s-a sinchisit sa verifice daca comerciantii produselor scoase la vânzare înca de la începutul anului pot prezenta certificatele de igiena cerute de lege. Etichetele care ar trebui sa trebui sa cuprinda data de identificare ale producatorului, compozitia materialului din care este fabricata îmbracamintea si instructiuni cu privire la utilizare lipsesc cu desavârsire din magazinele de acest profil. Doar doi comercianti din municipiu au atasat etichete la haine, însa pe acestea este trecuta doar denumirea firmei si pretul produsului. Daca cele mai banale norme de afisare sunt încalcate, clientii pot sa-si ia adio de la respectarea normelor de igiena.
Conform Hotarârii nr.163-2007 si nr.332/2001 modificata si republicata se admite introducerea pe piata, comercializarea si distribuirea gratuita a articolelor de îmbracaminte purtata sau uzata si a articolelor textile purtate sau uzate numai daca acestea au fost supuse operatiunilor de curatare, dezinfectie si dezinsectie efectuate de persoane fizice sau juridice specializate în domeniu si sunt însotite de un document, distinct pentru fiecare lot, care certifica efectuarea operatiunilor anterior mentionate. Produsele textile trebuie însotite de eticheta care trebuie sa cuprinda elemente privind denumirea, compozitia fibroasa a produsului, elemente de identificare, marca de fabrica sau de comercializare, instructiuni de utilizare.
Iulia Balazs
