Responsabilii pentru tragedia care a îndoliat doua familii din orasul Sângeorz-Bai, si de altfel întreaga comunitate, chiar în prima zi de Paste, sunt înca departe de a fi elucidate. Vina este pasata dintr-o parte în alta, iar pâna ce va fi stabilit adevaratul vinovat, probabil va mai trece ceva timp. Pâna una alta, „vinovatii” sunt cele doua persoane care si-au pierdut viata – unul pentru ca a intrat într-un put de colectare a apelor minerale mânat de teribilsm, iar celalalt pentru ca a vrut sa-i salveze primului viata.
Un tânar de doar 17 ani, Alexi Anton Nedelcu, a murit din cauza teribilismului sau dupa ce a intrat într-un put de colectare a apelor minerale din padurea Sângeorzului. Concentratia mare a dioxidului de carbon existent în put i-a fost fatala.
Baiatul a ajuns în zona respectiva împreuna cu alti câtiva prieteni. Unul dintre ei, distrat, a vrut sa-si forteze norocul si a pus pariu pe un pachet de tigari ca este în stare sa coboare în put. Si a facut-o, dar simtind ca ceva nu este în regula si ca ameteste a iesit speriat urgent la suprafata. Alexi însa a crezut ca este doar o gluma, asa ca a continuat el pariul. Nastrusnicia sa însa a platit-o scump, pentru ca i s-a facut rau instant si nu a mai fost în stare sa iasa din put. Prietenii au anuntat imediat prin 112, iar în cel mai scurt timp la locul incidentului au venit pompierii de la ISU din Sângeorz-Bai. Cel care a a coborât în put ancorat de o frânghie, a fost chiar seful acestora, Alexandru Stiopoaie. Proasta dotare ale formatiunilor locale pentru situatii de urgenta, si poate insuficienta antrenamentului voluntarilor, si-a spus acum cuvântul. Din cauza emisiilor puternice de bioxid de carbon, lui Alexandru Stiopoaie i s-a facut rau si si-a alertat colegii de la suprafata. În momentul în care voluntarii încercau sa-l ridice pe barbat la suprafata frânghia a cedat, acesta cazând în gol 12 metri. Potrivit primarului Roland Venig, s-a constatat ulterior ca, de fapt, grabit sa-l salveze pe baiat, seful formatiunii de voluntari a fixat frânghia în inelul de directionare si nu în cel de siguranta. Interventiile pompierilor nasaudeni si a celor de la Serviciul Judetean de Ambulanta Bistrita-Nasaud au fost tardive pentru cei doi. Medicii de la Ambulanta, potrivit declaratiilor unor martori aflati la locul tragediei, s-a luptat din rasputeri pentru resuscitarea celor doi mai bine de 45 de minute. În zadar, însa.
Iaca izvorul, nu e izvorul!
Substantele minerale, potrivit prevederilor legale, se exploateaza pe baza de licenta, care este eliberata de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Substante minerale se considera a fi tot cee exista minereu scos din galerii si cel de suprafata, dar si balastul din râuri si apele minerale.
În Sângeorz-Bai, exploatarea resurselor de apa minerala a fost concesionata de Hebe SA. Societatea exploateaza în prezent noua surse minerale, deci noua izvoare. Sursele 2, 4, 7,8 si 9 sunt foraje, iar 1, 3, 5 si 6 sunt surse, izvoare naturale, care au si niste fântânite la limita parcului orasului. La izvorul 6, în anii ’80, s-au efectuat o serie de investitii, sapându-se niste tuneluri si doua puturi de colectare. Potrivit primarului orasului Sângeor-Bai, fost angajat al Hebe SA, acumularea unei asemenea cantitati de dioxid de carbon în putul respectiv este destul de greu de explicat, cu atât mai mult cu cât, pe vremea când era doar inginer la aceeasi societate a coborât de nenumarate ori acolo. „Teoria spune ca, exista o punga uriasa de dioxid de carbon, ce se afla sub toata falia a Muntilor Rodnei, care prin fisuri, de la adâncimi mari vine la suprafata. În drum spre suprafata antreneaza stratul de apa freatica de mare sau de mica adâncime. Apa, aflata sub presiunea dioxidului de carbon se transforma în acid carbonic, apa gazoasa, binecunoscutul sifon, care la rândul ei dizolva sarurile minerale. Apa, însa, ajungând la suprafata, la presiunea atmosferica normala, pierde dioxidul de carbon si se precipita, creându-se astfel numeroase depuneri care astupa fisurile existente în pamânt. Exploatarea industriala a apelor minerale a dus la efectuarea unor foraje, care sunt practic niste tuburi ce ajung direct la zacamânt si aduc apa la suprafata. Sigur ca, din când în când, aceste foraje trebuie înlocuite. Este clar, aceste foraje trebuiau supravegheate. Eu am vazut, atunci când am intrat proaspat inginer, ca sonda 9 era deja fisurata, la sonda 2 iesea apa, iar la sonda 7 la fel. Cei care aveau obligatia sa supravegheze aceste exploatari erau cei de la serviciul de hidrogeologie care apartineau de Institutia Balneoclimaterica, actualmente Hebe, care de altfel are si acum în aceasta sarcina de îndeplinit. Legea prevede ca nu se da licenta, fara a fi promovate investitiile, fara a fi declarate sursele fara a avea om de specialiltate care exploateaza. Cine exploateaza trebuie sa fie intereseze si de protectia muncii sau, spre exemplu, de faptul ca o sonda poate sa se fisureze si sa ajunga pe firele de curent electric… cât timp nu se întâmpla nimic, este în regula. În anul 1988 s-a obtinut o investitie pentru înlocuirea celor doua foraje, care aruncau apa; noi am dat mai multe gauri în zacamânt, dar care nu mai puteau fi stapânite, presiunea a scazut, iar izvoarele naturale au murit. Ulterior prin lucrarile efectuate, izvorul 6 si-a revenit si apoi l-am adus la strand. Oricum, eu va spun ca, indiferent ce declara cei de la Hebe, investitia este a lor. În ceea ce priveste puturile, acestea au fost acoperite cu capace de nenumarate ori, dar s-au furat. Se fura în prostie, ca-n codru! Acum s-a acoperit urgent la marile mele presiuni, cu atât mai mult cu cât era si sarbatoare”, a declarat primarul orasului Sângeorz-Bai, Roland Venig.
Terenul apartine ocolului silvic
De cealalta parte a baricadei, Liviu Miresan, directorul general al SC Hebe SA, a declarat ca responsabilitatea apartine autoritatilor locale. „Noi suntem responsabili doar pentru izvoarele forate si cele de cura. E foarte usor sa dai vina pe cineva. Toti ne-au învinovatit pe noi, dar mamelonul pe care se afla acel put apartine Ocolului Silvic Sângeorz-Bai, recte primaria. Noi am preluat în concesiune izvoarele, dar numai ceea ce exploatam si pentru care platim redevente la ANRM (n.r. – Agentia Nationala pentru Resursele Minerale)”, a declarat Liviu Miresan.
Valer Salageanu, reprezentantul Comisiei de Inspectie Teritoriala (CIT) Bistrita, ce se afla în subordinea ANRM, a declarat ca „în mod normal responsabilitatea ar fi trebuit sa apartina SC Hebe SA, dar pentru ca izvorul 6 nu mai este de ani de zile folosit, acest fapt este greu de precizat”. În opinia reprezentantului CIT Bistrita Hebe este oarecum lipsita de vina, dar „trebuia sa fie mai atenti”.
Vina este a tuturor
Adevarul este ca românii sunt a-si în a-si pasa vina unul altuia. Oricum nu costa mare lucru un interes mai mare din partea autoritatilor locale si din partea Hebe pentru un astfel de put, cu atât mai mult cu cât izvorul este secat. Riscurile daca nu erau cunoscute de acestia trebuiau macar intuite. Chiar si fara emanatiile de dioxid de carbon, locul este extrem de periculos, având în vedere ca are o adâncime destul de mare, iar zona, chiar daca se afla într-o padurice, este destul de vizitata. Faptul ca în acele puturi de colectare a apelor minerale, gazele emanate sunt foarte puternice este si mai grav. În mofete, aceste gaze sunt binefacatoare într-o anumita limita, dar sunt dozate precis. Asadar, existau toate motivele pentru a bloca accesul in acele puturi: un alt deces si concentratia puternica de gaze, iar blocarea accesului ar fi putut impiedica moartea tanarului.Si chiar si aici exista un oarecare risc daca se sta peste timpul indicat de medic.
Da, se fura ca-n codru, capacele au disparut de nenumarate ori, însa daca putul ar fi fost împrejmuit, si asta cu costuri nu foarte mari, astazi doua familii nu-si plângeau mortii – una fiul de doar 17 ani, iar cealalta sotul si tatal. Cazul celor doi nu este din nefericire primul. Acum sapte ani, în 2001, un constantean si-a gasit sfârsitul tot într-unul din aceste puturi de colectare ramase în voia sortii. A cazut si a fost strapuns de un fier.
În ceea ce priveste dotarea formatiunii de voluntari ai ISU se pot spune, de asemenea, multe. Este ca si cum ai trimite la razboi soldatii fara arme, doar cu mâinile goale. În acest caz, fara o coarda suficient de buna si fara nicio masca de oxigen în dotare, lupta cu moartea a fost în zadar.
Cât despre serviciul de ambulanta, acesta este la o distanta destul de mare de statiune. Cel mai apropiat se afla la Nasaud, dar aici dotarea lasa de dorit, iar lipsa unui medic îsi spune din greu cuvântul în multe cazuri care ar putea fi rezolvate. De fapt, sângeorzanii nu duc lipsa de o ambulanta, însa aceasta, primita de curând de autoritatile locale, este gazduita la Nasaud din cauza lipsei unui … garaj.
Stabilirea vinovatilor si a cauzelor accidentului ramâne în sracina Parchetului de pe lânga Judecatoria Nasaud. Deocamdata responsabilitatea este aruncata precum pisica moarta dintr-o curte în alta. Autoritatile locale spun ca era de competenta societatii care a concesionat resursele de apa minerala sa întretina puturile de colectare, iar reprezntantii Hebe SA sustin contrariul. Cert este ca nimeni nu a fost suficient de interesat sa previna o atare situatie prin supravegherea putului, cât si împrejmuirea zonei. A fost nevoie ca doi oameni sa moara pentru a se lua masuri.
Liana Muresan
