Puteri sporite pentru serviciile secrete: drepturile fundamentale, atacate grosolan

Proiectul de lege pentru organizarea și funcționarea SRI, care s-a scurs în presă săptămâna trecută și a fost asumat cu jumătate de gură atât de președintele României, Klaus Iohannis,  cât și de premierul Nicolae Ciucă ca „un prim draft” care urmează să fie modificat, conține nenumărate prevederi ce pot fi catalogate drept abuzive sau neconstituționale.

Printre prevederile de-a dreptul halucinante se numără obligativitatea cetățenilor de a colabora la cerere cu agenții secreți, posibilitatea serviciilor de a deține propriile afaceri din care să câștige bani sau înființarea unor tribunale specializate doar pentru judecarea spionilor.

Persoanele fizice și juridice, obligate să colaboreze cu SRI

Potrivit proiectului de lege, persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice ar putea fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operațiunilor sale, la fel cum se întâmpla înainte de 1989, când Securitatea racola informatori ori de câte ori avea ocazia.

„Art. 9 (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, Serviciul cooperează cu alte autorităţi şi instituţii, potrivit competenţelor legale.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice au obligaţia să acorde sprijin, la cerere, Serviciului, în îndeplinirea atribuţiilor sale, potrivit legii.

art. 32 Personalul Serviciului în exercitarea funcţiei îndeplinite în condiţiile legii are dreptul de a utiliza tehnici speciale de investigare specifice activităţii de informaţii şi contrainformaţii ori de aplicare a legii, precum şi să solicite oricărei persoane sprijin pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor legale. Persoana solicitată este obligată să păstreze secretul asupra aspectelor care au făcut obiectul cererii.”

SRI ar putea deveni autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor

O altă prevedere are în vedere că SRI ar putea deveni autoritate națională inclusiv în domeniul interceptării comunicațiilor. Mai exact, viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI. Cu toate că și la momentul actual interceptarea informațiilor se realizează tot de către Serviciul Român de Informații, o serie de decizii CCR au pus la îndoială iscusința SRI. Cu atât mai mult că în urmă cu două luni Curtea Constituțională a făcut publică motivarea deciziei din februarie 2022, prin care a fost declarată neconstituțională legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 6/ 2016, prin care ofițerii de informații aveau dreptul să efectueze acte de cercetare penală.

„Art. 5 – Serviciul este autoritate naţională în următoarele domenii:

d) interceptarea comunicaţiilor, sens în care realizează punerea în aplicare a actelor de autorizare privind restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, emise potrivit legii;

Art 7 h) asigură avizarea şi acreditarea operaţiunilor de producţie, comercializare, import ori export a aparaturii de interceptare şi înregistrare a comunicaţiilor/ comunicărilor, potrivit competenţelor.

Art. 8  c) Centrul Naţional pentru Interceptarea Comunicaţiilor – cu rol în obţinerea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor în domeniul securităţii naţionale”.

Regim special în fața legii penale

Potrivit proiectului de lege, SRI va beneficia de un regim special în fața legii penale, procurorii neavând dreptul să intre în sediile SRI care gestionează informații secrete de stat,  decât cu aprobarea președintelui CSAT, mai precis a președintelui Klaus Iohannis, cu informarea prealabilă a directorului Serviciului și în baza unui mandat obținut de la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, procurorii care vor avea dreptul să audieze, să percheziționeze sau să rețină ofițerii SRI pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu vor fi anume desemnați.

„Art. 39 – (1) Personalul Serviciului:

a) desfăşoară activităţi ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru aceasta;

b) poate fi audiat, percheziţionat sau reţinut pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea numai de procurori anume desemnaţi, cu informarea prealabilă a directorului general al Serviciului şi în prezenţa unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului;

(2) Pentru efectuarea oricăror activităţi de urmărire penală, accesul organelor abilitate în sediile şi obiectivele Serviciului în care se gestionează informaţii secret de stat se realizează doar cu aprobarea preşedintelui CSAT şi informarea prealabilă a directorului general al Serviciului, în baza unor mandate emise de judecători din cadrul ICCJ”.

Parlamentul nu mai poate iniția demiterea directorului SRI

Una dintre cele mai îngrijorătoare prevederi ale proiectului de lege privind organizarea și funcționarea SRI este faptul că Parlamentul nu mai are dreptul să demită șeful SRI dacă încalcă o prevedere legală care spune că acesta nu poate face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice pe timpul îndeplinirii funcţiei şi nu poate desfăşura activităţi de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcţii alese. Președintele României este cel care ia locul Parlamentului în luarea deciziei și poate face  propunerea de demitere. Pentru eliberarea șefului SRI din funcție este suficient ca propunerea președintelui să fie trimisă Parlamentului, avizată de comisia specială iar condiția de demitere este astfel îndeplinită. De asemenea, din proiectul nou dispare posibilitatea ca demiterea șefului SRI să poată fi inițiată de o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilo.

„Art. 16 (3) Eliberarea din funcţie a directorului general al Serviciului se face:

a) prin demisie înaintată Preşedintelui României şi notificată preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;

b) la propunerea Preşedintelui României pentru încălcarea prevederilor alin.(2) adresată Parlamentului, cu avizul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.”

Ce spune legea în vigoare (Legea 14/1992):

„Articolul 23: Eliberarea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații se face de Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau a cel puțin o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor”.