Puşcăriaşii încalcă legea şi în penitenciar

Inventivitatea deţinuţilor tinde către punctul extrem, atunci când este vorba de încălcat legea. Deşi privaţi de libertate, aceştia au multe drepturi, precum dreptul la pachet, dreptul la vizită, dreptul la telefon şi la corespondenţă şi dreptul la cumpărături. Nemulţumiţi, însă, deţinuţii fac mai mult decât le permite legea, ultima descoperire făcută la o percheziţie efectuată pe neaşteptate fiind depistarea unui telefon mobil în talpa unei încălţăminte sport.

Metodele folosite deseori de către deţinuţi pentru a introduce în interiorul penitenciarului obiecte interzise sunt convingerea persoanelor din exterior pentru a-i ajuta cu acele obiecte, de exemplu introducerea telefonului în sandwich, în pernă şi chiar în cutia cu smântână adusă în pachet de concubină, după ce telefonul a fost introdus într-o pungă. Soţiile sau concubinele deţinuţilor, cele care îi ajută în încălcarea legii, riscă să aibă dreptul la vizită doar prin vorbitor. Cei care reuşesc totuşi să introducă telefonul mobil în penitenciar, improvizează din diverse obiecte, din baterii şi fire electrice, încărcătoare pe care le folosesc pentru a-şi încărca telefoanele.

Deţinuţii ce încalcă legea, ajung la izolare

Sancţiunile disciplinare aplicate se dau iniţial prin avertismente, apoi puşcăriaşilor li se suspendă dreptul de a participa la diferite activităţi, de a presta o muncă, de a primi vizite, ajungându-se la izolare.
În anul 2008, au ajuns la izolare 11 deţinuţi. Corectarea celor care au încălcat legea în exterior şi au ajuns la puşcărie, unde continuă încălcarea legii, nu se opreşte aici. Persoanele private de libertate care repetă aceeaşi încălcare a legii de trei ori, riscă să se aleagă cu schimbarea regimului de detenţie. Dar nici măcar aceste reguli bine cunoscute de către deţinuţi, nu îi ţine pe aceştia departe de încălcarea legii, ei căutând în continuare noi posibilităţi şi metode de nerespectare a acesteia.

Anul trecut, au fost constatate 210 cazuri de abateri disciplinare: 24 de cazuri privind deţinerea sau confecţionarea de obiecte interzise, 13 cazuri de autoagresiune şi şase cazuri de ameninţare a personalului.
Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului cu Regim Închis Bistriţa, Laura Opriş, a declarat: “Cu siguranţă în orice penitenciar există probleme în ceea ce priveşte confecţionarea şi introducerea de obiecte interzise, dar deţinuţilor le sunt confiscate telefoanele mobile, cartelele SIM şi orice obiecte interzise găsite asupra lor, în celule sau în pachete venite din exterior. În Penitenciarul Bistriţa, până în prezent nu au existat probleme vis – a –vis de consumul şi introducerea în penitenciar a substanţelor stupefiante. Pentru telefoanele mobile şi orice alte tipuri de bunuri materiale confiscate în urma controalelor există un loc de depozitare anume. Obiectele sunt păstrate în pungi, cu data, numele persoanei asupra căreia a fost găsit şi alte informaţii scrise pe fişa de depozitare.

Vin „specialiştii” acasă

Pe lângă ilegalităţile care sunt comise după gratii, o altă problemă este existenţa unui nou tip de criminalitate, cea de subzistenţă, care include furturi mărunte, până la infracţiuni extrem de violente. Nemulţumiţi de câştigurile din străinătate, hoţii se întorc acasă în speranţa că aici vor avea mai mult succes. Infractori au resimţit şi ei criza financiară şi aşa că s-au întors în România, unde iau cu asalt apartamentele, băncile, schimburile valutare, bancomatele, maşinile şi, de ce nu, buzunarele românilor.

Creşterea infracţionalităţii este pusă pe seama crizei economice şi a disponibilizărilor masive de personal, atât din ţară cât şi din străinătate. Cert este că foamea şi datoriile îi transformă pe mulţi români în infractori.

La nivel naţional, infracţionalitatea a înregistrat o creştere, iar infractorii întorşi în ţară, specializaţi în statele membre UE în furturi, jafuri sau atacuri la bancomate, le dau mari bătăi de cap poliţiştilor. În aceste condiţii, oamenii legii au o misiune imposibilă în lupta cu infractorii care vin deja specializaţi, cu noi metode de operare, total necunoscute poliţiştilor. Se pare că nici suplimentarea forţelor de ordine nu pare să reprezinte o soluţie viabilă în lupta cu răufăcătorii, întrucât criza economică duce la un nou tip de criminalitate, de subzistenţă, oamenii confruntându-se cu furturi mărunte până la infracţiuni extrem de violente. Drept dovadă a profesionalismului eurohoţilor stau modurile de operare, unele chiar inedite. Metoda jafului cu staniolul, spargerile din ce în ce mai profesioniste ale autoturismelor, dar şi furturile tot mai dese din magazine pun pe gânduri poliţiştii.

Lipsa banilor, motivul principal în săvârşirea infracţiunilor

Faptul că în Romania criza economică va aduce şi creşterea numărului de infracţiuni a fost luat în calcul încă de anul trecut de către autorităţi. Motivele care au stat la baza evenimentelor din ultima perioadă sunt multiple: criza economică, lipsa banilor lichizi, pierderea locurilor de muncă, neluarea măsurilor corespunzătoare conform legii de către persoanele care sunt obligate să facă acest lucru. Este extrem de cunoscut faptul că deteriorarea situaţiei economice a unei ţări duce la creşterea infracţionalităţii. Nu putem să nu luăm în considerare faptul că, în prezent, cetăţenii se bucură de dreptul la liberă circulaţie, astfel că putem înregistra şi fapte antisociale comise de cetăţenii altor state pe teritoriul României, deci infracţionalitatea nu trebui pusă pe seama românilor, ci a tuturor locuitorilor României.

În 2008, în România s-a comis o crimă zilnic

Potrivit şefului Poliţiei Române, Petre Tobă, anul trecut s-au comis, în medie, 1,21 fapte de omor pe zi, procentul fiind însă mult sub rata omuciderilor din ţările Uniunii Europene.

„Infracţiunile cu mare violenţă înregistrează un trend descendent, ponderea fiind reprezentată de vătămări corporale grave şi tentative de omor. Anul trecut s-au comis, în medie, 1,21 fapte de omor pe zi ceea ce reprezintă mult sub rata omuciderilor din ţările UE, de exemplu Franţa unde se înregistrează 2,16”, a declarat Tobă în timpul unei şedinţe de evaluare a activităţii Poliţiei Române în anul 2008.

De asemenea, Tobă a mai precizat că anul trecut nu s-ar fi comis omoruri la comandă sau pentru reglarea de conturi între grupări criminale rivale. „Infracţiunile de mare violenţă rămase cu autori necunoscuţi înregistrează scăderi la toate genurile, situaţie care nu a mai fost întâlnită în ultimii 18 ani”, a adăugat el.

Astfel, potrivit bilanţului, infracţiunile de mare violenţă au scăzut, faţă de 2007, cu 7%, de la 1.688 de fapte la 1.570, în 2008. Dintre acestea, 37,2% reprezintă vătămări corporale grave, 26,3% tentative de omor.

Statisticile arată că 34,5% din infracţiunile de omor sunt infracţiuni domestice, iar 61% dintre acestea au loc în mediul rural.

Delia Hriţuleac