Deputatul ex-USR Tudor-Vlad Benga, neafiliat niciunui partid politic în prezent, a propus un proiect de lege care vizează interzicerea implicării serviciilor secrete în presă şi justiție, supravegherea parlamentară a serviciilor şi, totodată, limitarea activităţilor comerciale desfăşurate de SRI, acestea reprezentând o concurență neloială faţă de ceilalţi operatori economici. Camera Deputaţilor a respins vehement actul normativ în plenul de marţi, din data de 7 mai, votând împotrivă cu majoritatea PSD-PNL. Pentru respingere au votat şi UDMR şi minorităţile.
În expunerea de motive a proiectului de lege, Benga argumentează nevoia de a modifica cadrul legislativ care reglementează activitatea serviciilor de informaţii române raportându-se la mai multe realităţi globale şi anume că serviciile de informaţii sunt fundamentale în asigurearea securităţii unui stat, că pot acumula foarte multă putere care trebuie utilizată doar în limitările impuse de lege şi ţinând cont de drepturile şi libertaţile individului, în baza pluralismului politic şi a principiului separării puterilor în stat.
Benga îşi continuă argumentaţia referindu-se la trei elemente contextuale din istoria recentă a României: unul negativ, unul pozitiv şi unul funcţional. În viziunea acestuia, primul – cel negativ – aminteşte impactul pe care l-a avut, în societatea românească, securitatea din perioada comunistă şi reţeaua sa de peste un milion de informatori. Totodată, Benga susţine că serviciile secrete funcţionează după un cadru legislativ lacunar, stabilit imediat după căderea regimului comunist, care nu se mai pliază pe realităţiile contemporane.
Al doilea element invocat, cel pozitiv, salută rolul fundamental pe care l-au avut serviciile de informaţii în consolidare cu partenerii occidentali, fără de care – cel mai probabil – România nu ar fi intrat în NATO şi UE.
În cele din urmă, ultimul element amintit – cel funcţional – aduce în discuţie controlul instituţiilor civile asupra serviciilior. Benga afirmă că, în prezent, nicio instituţie civilă roâmnească nu reprezintă un control real asupra serviciilor.
Principalele modificări preconizate în actul normativ propus spre dezbatere de către Benga se numără depolitizarea porcedurii de numire şi demitere a directorilor, crearea unei comisii de control care să înlesnească controlul parlamentar al serviciilor şi constituirea unui corp de specialişti din domeniul serviciilor care să ofere un plus de expertiză controlului parlamentar, interdicţia serviciilor, în mod explicit, de a interfera, prin orice fel de activităţi, cu presa sau cu justiţia şi modificarea dispoziţiilor legale care permit serviciilor să înfiinţeze entităţi juridice şi să desfăsoare activităţi comerciale.
Printre partidele care nu au votat pentru respingere se numără USR, AUR, Forţa Dreptei sau deputaţi neafliaţi. USR a subliniat propuneri legislative şi a crtiticat poziţia PSD-PNL:
„Orice proiect care se atinge de conducerea serviciilor este băgat, pe repede-înainte, la respingeri de către PSD şi PNL. Discuţia despre controlul civil al serviciilor este una esenţială pentru democraţie şi pentru România. Tocmai de aceea, am propus ca proiectul azi în discuţie să nu fie respins, ci să se întoarcă în comisii, unde să fie dezbătut pe îndelete, mai ales că termenul de adoptare tacită permitea. Nu au vrut, pentru că nu le convine să fie dezbateri reale, în prezenţa presei şi a societăţii civile. USR vrea ca niciun parlamentar să nu mai facă drepţi-culcaţi când este sunat de la «Pădure» să respingă un proiect, ci vrem ca parlamentarii, trimişi de cetăţeni, să exercite cu adevărat un control civil asupra serviciilor de informaţii, scăpate acum din mână”, a declarat Ionuţ Moşteanu, liderul deputaţilor USR, potrivit comunicatului de presă al partidului.
În asentimentul colegului său, deputatul USR Emanuel Unugureanu a declarat următoarele:
„România are şase servicii secrete. Şi nu sunt controlate de nimeni, cu atât mai puţin de Parlament, plin la rândul său de agenţi care execută ordinele unei structuri ce a moştenit metehnele fostei Securităţi. Reamintesc doar de raportul Curţii de Conturi secretizat de SRI în mod nejustificat pentru că era vorba de nişte măşti făcute la Unitatea Dragomireşti, unul din multele tunuri date în pandemie. În calitate de parlamentar cu certificat ORNISS, am cerut desecretizarea raportului, dar nici până astăzi nu s-a întâmplat asta. USR vrea să-i scoată la lumină pe toţi cei infiltraţi de serviciile secrete în politică, afaceri şi presă, pentru că România nu va fi un stat cu adevărat democrat decât atunci când serviciile se vor ocupa fix cu ceea ce scrie în lege, nu cu afaceri, nu cu mizerii, nu cu sufragerisme”.
Proiectul de lege, respins de Camera Deputaţilor, urmează să intre în dezbaterea Senatului şi să primească votul decizional.
