Situaţia tensionată din rândurile poliţiştilor români, poate duce la scăparea controlului în mai multe situaţii în care respectarea şi aplicarea prevederilor legale este o condiţie „sine qua non” a unei societăţi civile democratice.
Reducerea, chiar şi la nivel ideologic, a timpului prestat de forţele de ordine publică şi a colegilor din restul Poliţiei în concordanţă cu reducerile salariale, va crea o breşă importantă în tot sistemul Internelor româneşti, fapt fără precedent în istoria zbuciumată a unui popor în curs de schimbare a mentalităţii.
Schimbările de la nivel guvernamental nu au adus o îmbunătăţire a situaţiei generale din viaţa socială şi economică a românilor, ba din contra, au crescut neîncrederea în actualul sistem şi potenţa acestuia de a menţine pe o linie de plutire nivelul de trai real al tuturor claselor sociale afectate de criza sociu-economică prin care trecem. Cu excepţiile de rigoare, de la nivelul „ticăloşilor” de serviciu precum şi a veniturilor „nesimţite” care sfidează în continuare omul de rând, aproape toate categoriile socio-profesionale se regăsesc în presiunea şi frământările legate de greve, mişcări sindicale sau orice altă formă de protest.
Finalul lunii septembrie în România este dedicat luărilor de poziţie a diferitelor sindicate, la presiunea membrilor acestora.
Chiar dacă există neînţelegeri între sindicate, dorinţa de a protesta şi de a lua o anumită poziţie faţă de situaţia actuală se regăseşte peste tot, pornind de la nivelul confederaţiilor sindicale, până la grupările civile ce se pot naşte acolo unde nu există afiliere sindicală.
Poliţiştii nu fac rabat de la trendul nemulţumirilor
Într-un comunicat emis de Sindicatul „Pro Lex” se specifică următoarele:
„Din punct de vedere al moralului, poliţiştii nu mai au satisfacţie în activitatea pe care o desfăşoară şi sunt din ce în ce mai puţin preocupaţi de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, fiind mai degrabă preocupaţi de grija pentru păstrarea locului de muncă, de dificultăţile financiare actuale şi de temerile unor noi măsuri de austeritate, de găsirea unui alt loc de muncă.
Reducerea veniturilor cu 25%, neacordarea normei de echipament, a primei de vacanţă, nedecontarea cheltuielilor cu medicamentele, întârzierile repetate în plata compensaţiei pentru chirie, folosirea banilor proprii în asigurarea minimului de logistică pentru desfăşurarea activităţii, neplata sporului pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi a orelor suplimentare reprezintă o lipsă de respect a reprezentanţilor statului pentru cei care îşi pun viaţa şi sănătatea în pericol pentru asigurarea ordinii si liniştii publice”.
Nemulţumirile poliţiştilor nu vor rămâne doar la nivel declarativ, acestea concretizându-se, începând de luni 20 septembrie, prin reducerea activităţii în concordanţă cu reducerile salariale. Dacă sunt plătiţi la nivelul a 75% atunci şi activităţile acestora se vor reduce la acelaşi procent.
„Din 20 septembrie anumite activităţi vor fi reduse. Poliţiştii vor merge în teren, dar vor sta în puncte fixe, nu vor acţiona decât la apelurile de urgenţă 112. Poliţia rutieră nu va mai dirija circulaţia, nu va mai da amenzi, ci doar avertismente, nu vor mai face audieri în dosarele penale. Protestul nostru este similar cu cel al magistraţilor”, a precizat Preşedintele Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Marian Gruia, potrivit Mediafax.
Ce este mai grav e faptul că declaraţia preşedintelui SNPPC nu s-a oprit aici, ci a continuat cu un avertisment trimis guvernanţilor, care aduce mai mult a ameninţare: „Avertizăm autorităţile să nu facă presiuni la adresa noastră că s-ar putea să se trezească cu o revoltă fără precedent”.
Poliţiştii ISJ BN în tandem cu colegii din toată ţara
Şi la Bistriţa poliţiştii sunt nemulţumiţi de măsurile de austeritate ce îi afectează în mod direct, ca dovadă că unele elemente din cadrul poliţiei dar şi din alte instituţii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), au căutat şi alte căi de suplimentare a bugetelor, de această dată ilicite, intrând în grupări infracţionale pe care ar fi trebuit să le anihileze, nu să le susţină sau mai mult, să facă parte din acestea.
Recent, o descindere a DIICOT a făcut ca un poliţist, un jandarm, un pompier şi un elev al Şcolii de poliţie de la Câmpina să fie arestaţi preventiv sau cercetaţi în libertate sub învinuirile de trafic şi consum ilicit de droguri.
Toate acestea, pe lângă tentaţia şi teribilismul vârstei, au şi motivaţia instabilităţii şi nesiguranţei financiare de la locul de muncă.
Legate, nemulţumirile generale din interiorul poliţiştilor vor duce la ralierea acestora faţă de mişcarea protestatară românească.
Începând cu 20 septembrie, şi poliţiştii din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bistriţa – Năsăud, membri ai două sindicate care îi reprezintă, nu vor mai dirija traficul în intersecţii, vorbim de cei de la Poliţia Rutieră, vor interveni doar la cazurile de urgenţă care vor fi transmise prin intermediul apelului unic de urgenţă 112, de cei de la „Pază şi Ordine”, „Investigaţii Criminale” sau „Crimă Organizată”.
Colegii din teritoriu nu vor mai asigura paza traseelor pe care se deplasează coloanele oficiale. Aici este vorba de Preşedinte şi de Primul-Ministru, dar şi de şefii de stat care vor vizita România.
De asemenea toţi poliţiştii, din toate compartimentele care instrumentează dosare penale, nu vor mai lucra în acestea, respectiv nu vor mai face audieri, confruntări etc. Surse din cadrul celor două sindicate care reprezintă poliţiştii bistriţeni afirmă că acţiunea care va începe luni, 20 septembrie 2010, va fi cea mai puternică mişcare de protest din istoria Poliţiei Române.
Nu putem concepe o societate civilă fără apărătorii de drept ai acesteia, fără siguranţa şi ordinea publică menţinută de cadrele MAI, o societate în care infracţionalitatea este stopată doar 75%, unde vitezomanii şi teribiliştii nu vor mai păţi nimic şi vor scăpa cu un eventual avertisment, unde dosarele nu vor mai fi cercetate, şi lista ar putea continua.
Nu e de mirare că interesul poliţiştilor scade şi este înlocuit de indiferenţă la locul de muncă, transformând siguranţa publică într-un haos apocaliptic, imaginat doar de regizorii filmelor de science-fiction.
Dacă sistemele de ordine publică, sanitar, educaţional şi toate celelalte domenii îşi pierd pe rând utilitatea lor, atunci la ce am mai avea nevoie de întreaga structură a statului, în frunte cu politicienii incapabili să o menţină şi impotenţi în faţa situaţiilor de criză!?
Eugen Farcaşiu