Într-o scrisoare deschisă adresată Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud, ecologiştii bistriţeni propun câteva soluţii care dacă ar fi implementate ar reduce mult impactul pe care îl au asupra mediului exploataţiile balastiere, dar şi cantităţile mari de deşeuri de pe malurile cursurilor de apă din judeţ. Totodată, ecologiştii au în vedere scăderea fondului cinegetic din cauza braconajului.
„Ecologiştii Organizaţiei Municipale Bistriţa vă comunică câteva puncte discutate în organizaţia noastră pe care le considerăm importante şi am dori să fie însuşite şi de conducerea judeţului şi pe cât posibil să fie implementate.
- Pe teritoriul Jud. BN sunt doar 2 rezervaţii peisagistice. Propunem o a treia: masivul de sare de la Sărăţel, cu izvoare sărate şi nămol de calitate. Cerem ca în viitor să aveţi în vedere amenajarea locului după modelul Băilor Figa.
- Interzicerea excavaţiilor în albia minoră pe râurile Someş, Şieu şi Budac, zone protejate Sit Natura 2000.
- În anul 2013 s-a dat o OUG Nr. 69 la Legea Apelor 107/96 prin care primăriile aflate în zona cursurilor de apă au primit dreptul de a excava câte 5000 mc balast, din care 1000 mc gratuit. Cu această ocazie au apărut fenomene îngrijorătoare de distrugere a mediului acvatic întrucât nimeni nu respectă perimetrele bornate şi au apărut micii traficanţi de minerale sub umbrela protectoare a primăriilor. Astfel s-a păgubit bugetul Apelor Române cu 12 milioane lei. Cerem parlamentarilor bistriţeni dar şi Prefecturii BN să intervină pentru abrogarea acestei ordonanţe păguboase.
- Interzicerea amplasării de obiective industriale, hale, gatere, grajduri la mai puţin de 250 metri de albia acestor râuri.
- Se vorbeşte de braconaj: animalele sălbatice sunt în regres continuu. Cerem găsirea unui perimetru adecvat pentru o rezervaţie cu statut special de înmulţire a fondului cinegetic şi eliberarea lui în natură sub stricta supraveghere a AJVPS şi Direcţia Silvică Bistriţa. Ne gâdim la speciile: cerb carpatin, lopătar, ciută, căprior, cocoş de munte, râs.
- Amenajarea de spaţii speciale în toate comunităţile pentru strângerea deşeurilor rezultate din construcţii.
- Cumpărarea unui concasor mobil care va prelucra aceste deşeuri.
- Instalarea de camere video în perimetrele unde se aruncă sistematic de ani de zile deşeuri de toate felurile. Una din cele mai afectate zone este graniţa dintre Bistriţa şi Budacul de Jos.
- Montarea pe Râul Someş şi Bistriţa în amonte de localităţile Bistriţa, Năsăud, Beclean a 2 dispozitive de reţinere a deşeurilor plutitoare (PET-uri) după modelul unguresc de pe Râul Tisa.
- Cerem autorităţilor Jud. BN, Gărzii de Mediu, APM, Apele Române să nu mai dea autorizaţii de noi MHC-uri care concentrează apa prin tubulatură pentru producerea de energie electrică, distrugând fauna şi flora acvatică (apă la vedere).
- Primarii să organizeze în cel mai scurt timp echipe mobile din cetăţenii care primesc la Legea 416/2001 ajutorul bănesc minim garantat. Muncă în folosul comunităţii atunci când sunt solicitaţi”, scrie Marius Bălan, preşedintele PER Bistriţa, în documentul adresat Prefecturii Bistriţa-Năsăud.
