Gazeta de Cluj/Bistrița a prezentat, într-un material anterior, faptul că în țara noastră există o piață neagră a medicamentelor interzise care se vând în mediul online, iar autoritățile române ridică din umeri și nu iau inițiativă pentru a opri acest fenomen pe scară largă. Ziarul nostru a cerut un punct de vedere cu privire la modul în care Poliția Română luptă împotriva vânzărilor de medicamente interzise și care au fost „marile capturi” de-a lungul timpului.
Înainte de toate trebuie să precizăm din startul locului că în România există doar 8 unități farmaceutice autorizate de către Ministerul Sănătății care pot vinde medicamente în mediul online: SC AMERIS PHARMA SRL, SC APOTECA FARMACIE SRL, SC FARMACIA MIRUNA SRL, SC FORTE VITA FARMA SRL, SC NATURAL VITA PLUS SRL, SC PROFESSIONAL FARMA LINE SRL, SC SPRIN FARM SRL și SC XMED DISTRIBUTION SRL.
În răspunsul primit cu privire la măsurile specifice pe care Poliția Română le-a luat în 2022 pentru a combate traficul de medicamente ilegale în țară, instituția nu a venit cu date concludente, precise. Mai exact, „combaterea fraudelor în domeniul medicamentelor reprezintă o prioritate instituțională permanentă”. Printre măsurile luate se numără desemnarea de către Direcția de Investigare a Criminalității Economice a unui reprezentant care participă la întâlnirile grupului de lucru organizat cu privire la această speță.
La nivel național sunt incriminate, în cuprinsul Codului Penal (Legea nr. 286/2009), infracțiunile de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse la art. 357 și comercializare de produse alterate la art. 358 și, fiecare dintre cele două fapte penale, conține câte o variantă referitoare la medicamente, respectiv:
– prepararea, oferirea sau expunerea spre vânzare de medicamente contrafăcute sau substituite care sunt vătămătoare sănătăţii – art. 357 alin. (2);
– vânzarea de medicamente, cunoscând că sunt contrafăcute, alterate ori cu perioada de valabilitate depăşită, dacă sunt vătămătoare sănătăţii ori şi-au pierdut în tot sau în parte eficienţa terapeutică – art. 358 alin. (3);
Mai mult, o delegație formată din ofițeri ai Direcției de Investigare a Criminalității Economice au fost trimiși la un workshop numit „„Investigation and Handling of Counterfeit Medicine Cases” organizat de United States Patent and Trademark Office în Alexandria, Virginia, SUA, în anul 2022, pentru ca ofițerii de poliție care efectuează cercetări în cauze privind medicamentele falsificate să fie specializați. Din păcate nu am primit nici numele celor care au fost și nici măsurile adevărate care s-au luat în lupta cu acest fenomen.
Plimbările pe banii cetățenilor pentru a deveni specialiști în a „mirosi” medicamentele contrafăcute
Mergem mai departe și prezentăm al doilea răspuns halucinant pe care l-am primit la întrebarea noastră: „Care au fost rezultatele acțiunilor întreprinse de Poliția Română în lupta împotriva traficului de medicamente ilegale în anul 2022?”.
„Pentru un răspuns complet la solicitarea de la punctul 2, exemplificăm cazul privind comercializarea de medicamente pe internet, investigat la nivelul Direcției de Investigare a Criminalității Economice și mediatizat la data de 12.04.2022 (politiaromana.ro/ro/stiri-si-media/stiri/perchezitii-domiciliare-intr-un-dosar-de-inselaciune-si-fals-informatic)”, au precizat reprezentanții Poliției Române.
Potrivit link-ului, polițiștii au făcut mai multe percheziții domiciliare în Marea Britanie și pe teritoriul României la mai multe persoane bănuite ar fi creat 3 site-uri, promovate în mediul on-line, exclusiv către piața din România, prin care ar fi oferit spre vânzare medicamente, în special dintre cele dedicate tratării de boli extrem de grave, precum cancerul, în scopul obținerii de bani, în mod necuvenit, de la diferite persoane (pacienți și aparținători), fiind cauzate atât pagube materiale, cât și din punct de vedere al sănătății.
Un alt răspuns care nu rezolva esența problemei este cel referitor la modul în care Poliția Română colaborează cu alte instituții. Reprezentanții instituției au precizat pentru ziarul nostru că Direcția de Investigare a Criminalității Economice colaborează cu „toți actorii implicați în domeniul de referință, cu evidențierea bunelor relații instituționale avute cu Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România și cu Europol – AP Copy.” Adică mai pe românește, se taie frunze la câini, iar medicamentele interzise continuă să fie vândute în online fără probleme.
„Vânzarea medicamentelor în mediul online reprezintă, preponderent, o activitate circumscrisă prevederilor Legii cu nr. 266/2008, unde competența exclusivă de constatare şi de aplicare a sancţiunilor aparține personalului de specialitate împuternicit din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România”, se arată în mesajul de „rămas bun” al celor de la Poliție.
Menționăm faptul că la întrebarea cu numărul 4, „Care este situația cu medicamentele interzise vândute în mediul online?”, nu am primit niciun răspuns.
