Ministerul Mediului va realiza, în maxim o lună, un proiect-pilot care va prelua obiectivele din programul “Casa Verde”, al cărui ghid de finanţare a fost abrogat, iar şcolile, spitalele şi căminele vor fi favorizate.

Ghidul a fost abrogat, pentru că avea un număr mare de inechităţi şi un grad mare de subiectivitate, iar în maxim o lună programul Casa Verde va fi înlocuit cu un program-pilot, ce îi va prelua obiectivele şi scopul. În acest ghid vor fi prevăzute foarte clar modalităţile de selecţie a instalatorilor şi beneficiarii.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Mediului, Dragoş Năcuţă, printre beneficiari se vor număra şi asociaţiile de locatari, care vor fi privilegiate faţă de casele individuale.

Componentă socială puternică

După adoptarea în comisii a bugetului pentru Ministerul Mediului, ministrul de resort Nicolae Nemirschi a declarat că bugetul pentru “Casa Verde” va fi ceva mai mic, iar o parte din bani va merge către programul de împăduriri şi crearea de perdele forestiere, în scopul prevenirii deşertificării.
În data de 15 ianuarie, programul „Casa Verde” a fost amânat pe termen nedeterminat, după ce bugetul fondului de mediu nu fusese aprobat, iar Ministerul Mediului identificase patru probleme în Ghidul de finanţare.

Ministrul Nicolae Nemirschi preciza atunci că va prezenta aceste probleme, iar Guvernul va alege între revizuirea ghidului solicitantului, reducerea parţială a finanţării pentru acest program, continuarea lui în forma propusă de fostul ministru al Mediului – Attila Korodi – şi anularea întregului program de înlocuire sau completare a sistemului clasic de încălzire cu sisteme care folosesc energie alternativă.
Potrivit lui Dragoş Năcuţă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, programul-pilot va avea "o componentă socială puternică". Astfel, beneficiarii vor fi, în primul rând, şcolile, spitalele, căminele de bătrâni şi asociaţiile de locatari. Năcuţă susţine de asemenea că ministerul Mediului încearcă “să cupleze” programul-pilot “Casa Verde” cu proiectul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei legat de izolarea termică a blocurilor.

Programul lui Korodi

În luna octombrie a anului trecut, fostul ministru al Mediului, Atilla Korodi, a lansat un program de finanţare a persoanelor fizice şi juridice pentru proiecte de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.
Din 5 ianuarie, atât persoanele care locuiesc la casă şi asociaţiile de proprietari, cât şi autorităţile publice locale, firmele, unităţile de învăţământ sau organizaţiile neguvernamentale urmau să poată cumpăra şi monta sisteme energetice ecologice, prin subvențiile acordate prin programul „Casa Verde”. „Pot exista pompe geotermale, panouri solare, panouri fotovoltaice sau chiar şi minieoliene. Cu ajutorul acestora vor fi reduse semnificativ costurile pentru energia electrică sau încălzire”, declara atunci Korodi, precizând că factura de apă calda ar putea fi redusă în medie cu aproximativ 60%, iar cea de încălzire cu aproximativ 30%.

Dacă s-ar fi dat undă verde

Astfel, persoanele fizice care ar fi dorit să beneficieze de Programul “Casa Verde”, adică de o subvenţie de 90% din costurile necesare achiziţiei şi montării unui sistem de încălzire bazat pe energii verzi, ar fi trebuit să aleagă în funcţie de tipul de echipament dorit unul dintre agenţii care comercializează şi instalează astfel de sisteme, validaţi de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

După acest pas, beneficiarul ar fi trebuit să depună la firma aleasă o cerere de înscriere şi un dosar care să conţină o copie după actul de identitate, o copie legalizată după actul de proprietate, de concesiune sau de locaţiune al imobilului pentru care se achiziţiona sistemul de încălzire, actul autentificat de notarul public, prin care proprietarii sau coproprietarii îşi exprimă acordul de efectuare a lucrărilor de instalare a sistemului, în cazul asociaţiilor de proprietari, şi o copie după documentul care atestă o situaţie particular – căsătorie, desfacere căsătorie etc. Apoi, împreună cu agentul economic, beneficiarul ar fi urmat să realizeze un proiect, iar compania i-ar fi emis o notă de acceptare în baza căreia AFM suporta 90% din cheltuieli. Banii urmau să intre direct din conturile AFM în cele ale firmei, însă subvenţia nu putea fi mai mare de 25.000 de lei.
În cazul agenţilor economici, finanţarea ar fi putut să ajungă până la jumătate din costul unui astfel de echipament, dar nu mai mult de 250.000 de lei. În cazul primăriilor sau al şcolilor, AFM ar fi suportat până la 60% din costurile investiţiei, dar nu mai mult de 300.000 de lei, iar în cazul organizaţiilor neguvernamentale finanţarea ar fi putut ajunge până la 90%, dar nu mai mult de 25.000 de lei.
Până la sfârşitul lunii decembrie 2008, au fost depuse 5.000 de cereri, dar au adus documentaţia necesară numai 1.954 de firme. Avalanşa de cereri a fost neaşteptat de mare pentru autorităţi, care abia reuşiseră să verifice şi să acrediteze 395 de firme.

Ce semnifică o casă verde sau o clădire verde

O clădire verde sau eco mai bine spus, foloseşte eficient resursele, fie că este vorba de energie, apă sau material. Nu afectează negativ asupra mediului, datorită reducerii poluării, sau asupra sănătăţii oamenilor, datorită îmbunătăţirii calităţii aerului. Clădirile „verzi” folosesc numeroase tehnici pentru a elimina impactul lor asupra mediului şi asupra oamenilor cum ar fi surse alternative de energie – panouri solare sau fotovoltaice – acoperişuri cu grădini, plante şi copaci, pentru a folosi apa de ploaie, utilizează pietriş presat pentru parcările ce le împrejmuiesc în loc de asfalt sau beton.

Ca materiale de construcţie considerate „verzi”se folosesc plante care se regenerează repede (bambusul, de exemplu creşte foarte repede), paie, lemn din păduri certificate, roci prelucrate, metal reciclat, fulgi de hârtie, pământ compresat, argilă sau nisip, ferestre eficiente care, prin aşezarea lor, captează mai multă lumină naturală şi scad necesarul de iluminare electrică, pereţii, tavanele şi podelele sunt izolate.
Clădirile eco generează la faţa locului energie precum cea solară sau cea eoliană.
În plus, atunci când este posibil, materialele folosite ar trebui să fie extrase şi prelucrate local, în apropierea viitoarei construcţii, pentru a economisi energia folosită la transportarea lor.

Paul Bucur

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.