Peste un milion de euro a cheltuit municipalitatea pentru construirea Podului Berăriei peste râul Bistriţa, legătura între strada Libertăţii şi zona Zăvoaie, însă acesta nu este nici acum funcţional. Asta din cauză că strada Faleză, care este practic legătura între podul Berăriei şi zona Zăvoaie, nu este încă amenajată. Abia anul acesta, primăria condusă de Ovidiu Creţu a alocat peste 2,8 milioane lei pentru lucrările de amenajare. În proiectul iniţial se lua în calcul amenajarea unei străzi noi, deci pe un alt traseu. Cei din administraţia locală s-au izbit însă de refuzul ferm al proprietarilor de terenuri din zonă. Şi actualul proiect de amenajare a străzii, care este estimat la peste 800.000 de euro, scârţâie puternic.
La construcţia podului Berăriei s-a lucrat doi ani şi s-au cheltuit circa un milion de euro.
Investiţia a demarat acum 6 ani, când primarul Ovidiu Creţu a promovat ideea în spaţiul public şi a realizat un prim studiu de fezabilitate, pentru care s-au cheltuit de la bugetul local 100.000 de lei. Abia în 2014 a fost lansată licitaţia pentru execuţia de lucrări, iar după ce a fost desemnat câştigătorul – SC Dacia Faber SRL din Cluj Napoca – lucrările au început undeva în primăvara lui 2015. Termenul de execuţie era prevăzut să fie de 18 luni, iar în septembrie 2016 podul ar fi trebuit inaugurat.
Strict construcţia podului s-a încadrat în termenul prevăzut, însă degeaba. Acesta va fi practicabil abia după modernizarea străzii Falezei.
Ce a prevăzut proiectul
Investiţia pentru construirea Podului Berăriei a fost estimată la peste 4,82 milioane lei (peste un milion de euro), fără TVA. Contractul pentru execuţia lucrărilor a fost câştigat de firma clujeană Dacia Faber, cu o ofertă de peste 4,889 milioane lei, cu TVA inclus (peste 1 milion de euro).
Practic, pentru aceste lucrări, în 2015, s-au cheltuit 1,5 milioane lei, iar în 2016 alte aproape 3,7 milioane lei, din care 1,48 milioane lei au fost bani proveniţi din împrumutul bancar.
Proiectul prevedea construirea unui pod cu o lungime totală de 39,93 m. Lungimea suprastructurii: 37 m. Lăţimea părţii carosabile: 7,80 m. Lăţimea trotuarelor: 4,06 m. Lăţimea totală a podului: 12,36 m. Oblicitate: 70 de grade. Podul urma să aibă o pantă de 2%. Noul pod este dimensionat pentru clasa E de încărcare, convoi de autocamioane A30 şi vehicule speciale pe pneuri V80. Lăţimea părţii carosabile a fost prevăzută de 7,80 m cu două trotuare de câte 1,50 m lăţime fiecare. Podul nou urma să fie construit cu o singură deschidere de 37 m pe 5 grinzi casetate prefabricate, cu înălţime variabilă, din beton precomprimat cu armătură postîntinsă. Placa de beton susţine zona carosabilă cu lăţimea de 7,80 m, şi cele două trotuare pietonale de 1,50 m delimitate de glisiere de protecţie de 0,55 m lăţime spre zona carosabilă, şi parapet metalic pietonal de 0,25 m lăţime spre exterior. Grinzile casetate prefabricate, cu înălţime variabilă, din beton precomprimat sunt dispuse la 2,20 m distanţă interax. Accesul pe pod dinspre strada Petru Maior se face prin construcţia unui sens giratoriu cu două benzi de circulaţie. Accesul spre zona Zăvoaie se va face doar prin drumul principal, care cuprinde două benzi carosabile, cu o lăţime de 3 m fiecare.
Realitatea arată un proiect făcut pe genunchi
Chiar dacă lucrarea este finalizată există câteva probleme mari, care arată că proiectul a fost făcut pe genunchi.
Astfel, podul este supraînălţat faţă de nivelul străzii Falezei (sunt aproximativ 5 metri diferenţă de nivel, iar la capătul dinspre Zăvoaie a apărut o rampă destul de abruptă, în unghi de 90 de grade ceea ce impune înălţarea străzii Falezei – stradă de pământ, nepracticabilă momentan.
Nu există conexiune în continuarea Podului şi practic se ocoleşte peste 2 kilometri, deoarece Primăria Bistriţa nu a reuşit să cumpere teren de la proprietarii din zonă, în prelungirea podului.
Investiţia a fost demarată fără ca Podul Berăriei să fie conectat în prelungire (cum de altfel a fost prezentat opiniei publice). Mai mult decât atât, unghiul de 90 de grade cu strada Falezei complică situaţia în cazul autovehiculelor cu tonaj mare.În plus, rampa care se va construi în prelungirea podului pentru legătura cu strada Faleză va fi cu mult mai înaltă decât terenurile din imediata vecinătate, ajungând la circa 6 metri.
De asemenea, sensul giratoriu de pe celălalt capăt complică traficul şi îngustează drumul la configuraţia actuală. S-a lucrat pe considerent exclusiv estetic şi consilierii locali au votat o variantă propusă în plen, care a prelungit lucrările, deoarece grinzile metalice au fost realizate la comandă.
Municipalitatea a prevăzut în proiect un sistem de protecţie pentru întărirea malurilor râului Bistriţa, un sistem plasă, foarte slab. După iarna care tocmai a trecut, mare parte din benzile care formează ochiurile plasei montate pe malurile râului sunt deja rupte din cauza gheţii.
Amenajarea străzii faleză, cu cântec
În iulie anul trecut, primăria lui Creţu a lansat licitaţia pentru amenajarea străzii Faleză. Pentru amenajarea a doar 850 m de stradă, municipalitatea a pus la bătaie circa 3,5 milioane lei.Contractul de execuţia a fost câştigat de CML.ro SRL.
Conform proiectului, în linii mari, sunt prevăzute lucrări de infrastructură rutieră, lucrări de drumuri, lucrări pentru reţeaua de canalizare pluvială, lucrări de canalizare menajeră, lucrări pentru reţeaua de iluminat public.
Acest proiect ridică multe semne de întrebare, fiindcă în zona care face legătura cu Zăvoaie strada este foarte îngustă, iar lăţirea acesteia este aproape imposibilă în condiţiile în care pe o parte sunt construite case ale celor care locuiesc în zonă, iar de cealaltă parte a drumului este digul râului Bistriţa. Or în condiţiile în care onor municipalitatea intenţionează să realizeze o şosea cu o lăţime de 6 m la care se adaugă trotuare a căror lăţime totală ajunge la 2,5 m, proiectul pare sortit eşecului. Singura soluţie în zona cu pricina este ca primăria să achiziţioneze teren ce aparţine locuitorilor din zonă. O soluţie puţin viabilă în condiţiile în care preţul oferit de municipalitate era în urmă cu câteva luni, potrivit spuselor oamenilor, de 20 de bani pe metru pătrat.
Pe de altă parte, conform documentelor postate pe SEAP, municipalitatea susţine faptul că în zona respectivă nu există apă şi canalizare, iar localnicii susţin cu totul altceva.
„Au spus că ne aduce apă şi canalizare, dar astea ni le-am adus noi, trebuie doar să ne lege. La canalizare nu are unde să ne lege pe noi că suntem mai jos. Utilităţile ni le-am asigurat noi, pe buzunarul nostru. Au spus că ne dă 20 de bani pe metru pătrat”, a povestit un localnic.
În plus, conform surselor noastre, municipalitatea ar intenţiona să transforme drumul respectiv într-unul de centură pentru a scoate traficul greu din oraş. Cu acest aspect însă localnicii nu sunt de acord.
„Nu suntem de acord. Cum să facă drum de centură? Păi, când trece un tir pe aici, la cât e de îngustă strada, ne trezim cu casele în cap din cauza trepidaţiilor. Nici gând!”, a spus o localnică.
Conform studiului de fezabilitate, starea tehnică a străzii este „necorespunzătoare desfăşurării în condiţii de siguranţă şi confort a traficului rutier, având sectoare cu elemente geometrice necorespunzătoare, nefiind asigurată lăţimea standard a părţii carosabile, curbe neamenajate, fără vizibilitate, zone greu practicabile în perioada de iarnă”.
„La ora actuală sistemul rutier este alcătuit dintr-o împietruire uşoară, care prezintă o stare de degradare avansată, datorată inexistenţei unui sistem de scurgere a apelor pluviale de pe suprafaţa străzii”, se mai precizează în document.
Conform sursei citate, strada respectivă urmează să asigure legătura mai scurtă pentru locuitorii din zona Zăvoaie cu centrul oraşului prin intermediul Podului Berăriei.
Strada are o lungime de 850 m de la intersecţia străzii Zăvoaie şi până la intersecţia cu strada Mălinului, lăţimea acesteia variind între 4,5 m şi 10 m. Totodată se mai precizează că pe strada Falezei există reţele de alimentare cu gaz, energie electrică şi telecomunicaţii, însă nu există un sistem de scurgere şi evacuare a apelor pluviale.
„Amenajarea străzii Faleză se va face cu o lăţime a părţii carosabile de 6 m alcătuită din două benzi a câte 3 m şi două trotuare denivelate de minim 1 m. Pe porţiunea paralelă cu digul din pământ, trotuarul de pe partea dreaptă se va realiza pe acesta cu o lăţime de 1,5 m, care va continua până la intrarea pe pod.
În acest scop au fost propuse următoarele lucrări:realizarea săpăturii pentru asigurarea gabaritului de lăţime al străzii, realizarea săpăturii şi execuţia reţelei pentru scurgerea apelor din precipitaţii, realizarea săpăturii şi execuţia reţelei de apă menajeră şi racordurile de la locatari, stabilizarea mecanizată a pământului înainte de aşternerea balastului, execuţia zidului de sprijin dintre partea carosabilă şi trotuarul de pe dig, execuţia zidului de sprijin a rampei podului, realizarea stratului de fundaţie din ballast, realizarea trotuarului de pe partea dreaptă şi de pe dig, realizarea unei structuri rutiere suple (n. r . – asfalt) sau rigide (n. r. – dale din beton), execuţia reţelei de iluminat stradal şi pietonal pe partea dreaptă a proiectului (n. r. – lângă casele de locuit), execuţia de marcaje longitudinale şi transversale (treceri de pietoni), execuţia de semnalizări rutiere”, se precizează în document.
Deşi în SF se menţionează clar că lăţimea carosabilului va fi de 6 m plus cele două trotuare de câte 1,5 şi 1 m, în acelaşi document se mai precizează că lucrările prevăzute se vor desfăşura pe actuala ampriză a străzii, şi practic coronamentul digului va fi ocupat suplimentar pentru amenajarea unui trotuar.
