Detaliile unui proces din Italia arată cum un proiect imobiliar din Cluj-Napoca a fost construit din banii spălați de administratorul firmei pentru mafia italiană. Procurorii italieni din Bologna au arătat cum cei implicați au spălat banii grupării Ndrangheta prin achiziția de proprietăți în România și Bulgaria, au investiti în afaceri cu microhidrocentrale pe râurile din țara noastră și au construit ansamblul imobiliar între Cluj-Napoca și Chinteni.
Într-un dosar finalizat cu condamnarea persoanelor implicate, se arată cum administratorul firmei Terra Mare, Gianfranco Puri, a fost implicat în mai multe acțiuni de spălare de bani pentru gruparea mafiotă Ndragheta. Firma administrată de Puri a construit în urmă cu aproximativ 10 ani mai multe blocuri cunoscute sub denumirea ”Proiect imobiliar Chinteni-Cluj”. Majoritatea apartamentelor au fost vândute, iar după ce firma a fost băgată în insolvență ele au fost scoase la executare silită.
Puri a fost paravan pentru un alt om de afaceri italian, Alberto Pizzichemi în 2020 a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru spălare de bani. În 2018, instanța din Bologna a dispus sigilarea a 11 apartamente, garaje, terenuri, depozite industriale din Emilia Romagna, companii din Calabria și Lazio.
Un articol publicat în presa italiană arată că Puri a fost partener de afaceri cu dezvoltatorul imobiliar, Francisc Kelemen. Printre investitorii cu care a lucrat în proiectele prin care se spălau banii se numără și fiul fostului șef al grupării mafiote Desio, Alfonso Pio. Soții Pios sunt aliați ai clanului Iamonte din nordul Italiei. Pe lângă afacerile imobiliare, gruparea mafiotă a investit și în microhidrocentralele din România. Riseproject.ro a publiat, în parteneriat cu ziariștii italieni, un articol despre afacerile cu microhidrocentrale.
Revenind la afacerile imobiliare ale lui Puri trebuiesc meționate câteva date despre partenereul lui, Francisc Kelemen. Ese un fost kickboxer, devenit avocat în Timișoara și care este cunoscut ca fiind ”omul italienilor”.
În 2010 el a fost implicat în dosarul lui Ionelaș Câraci, un fost lider rom din Timișoara. El și cei implicați în dosar au fost condamnați pentru afaceri imobiliare ilicite.
Prin rechizitoriul întocmit în octombrie 2010, au fost trimiși în judecată Sandner Ionel, fost Ionelaș Cârpaci, Francisc Kelemen, Manuel Comşa, un inspector la Direcţia Fiscală a Primăriei Timişoara – Costel Măndoiu, un consilier juridic la Primăria Timișoara – Cristina Vasilescu, un asistent registrator OCPI Timiș – Petru Turpan și un registrator al aceleiași instituții – Remus Crudu, notarul Luminiţa Notingher, precum și alţi cetăţeni maghiari sau germani, membrii ai reţelei. În același dosar a fost anchetat și notarul Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste, care însă ulterior a fost scos de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, primind doar o amendă administrativă de 1.000 lei.
În 2016, Kelemen a primit o condamnare de 4 ani. Pe lângă afacerile imobiliare, Kelemen a făcut afaceri și cu CFR, cand șeful companiei era Mihai Necolaiciuc.
În 2023, Kelemen a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu parchetul din Milano și a primit o pedeapsă de un an și opt luni închisoare cu suspendare.
20 de milioane euro spălate la Chinteni
Afacerea Terra Marea fost condusă de Gianfranco Puri 2010-2014, iar în anul umător a fost băgată în insolvență. Motivul a constat în imposibilitatea returnării creditelor luate de la bănci. Roiectul prevedea construirea a peste 1.000 de apartamente și, potrivit datelor a necesitat o investiție de aproximativ 20 milioane euro.
În 2020, o parte dintre acționarii și finanțatorii companiei Terra Mare au fost cercetați în Italia pentru extorcare de bani. Potrivit datelor din anchetă ei au intrat în această afacere pentru a compensa pierderile venite dintr-o altă afacere, o mină din Africa. Printre creditori s-a numărat Alfonso Pio, fiul lui Domenico Pio, fost reprezentant al clubului Iamonte din Desi.
Cel din urmă este unul dintre liderii Ndragheta. Este vorba despre un grup de crimă organizată de tip mafiot, cu sediul în Calabria, Italia. În ciuda faptului că nu a fost la fel de faimoasă în străinătate ca mafia siciliană și fiind considerată mai rurală decât Camorra napoletană și Sacra Corona Unita Apuliană, Ndrangheta a devenit cel mai puternic sindicat al criminalității din Italia la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000. Deși în mod obișnuit pusă în conexiune cu mafia siciliană, ‘Ndrangheta operează independent de acestea, deși există un contact între cele două, datorită proximității geografice și culturii împărtășite între Calabria și Sicilia. Un diplomat american a estimat că activitățile legate de traficul de droguri, extorcare și spălarea banilor din cadrul organizației au reprezentat cel puțin 3% din PIB-ul Italiei în 2010.
Un documentar despre mafia italiană speculează infiltrarea ‘Ndranghetei în guvernul de la Verona. Ulterior, a fost emisă o ordonanță care a interzis tuturor cetățenilor din Verona să se asocieze cu calabrezii și cu cei de origine calabreză. Acest „decret” a inclus vizitarea Calabriei ca turist și chiar a interzis așa-numitele căsătorii mixte.
Afacerile Ndragheta
‘Ndrangheta a răpit zeci de victime importante, inclusiv celebrități precum John Paul Getty III, descendentul familiei petroliere americane, răpite la Roma în 1973 și ținute prizoniere timp de cinci luni în munții Calabriei.
Urechea dreaptă a lui Getty a fost tăiată pentru a-i face presiuni asupra familiei să plătească 3 milioane de dolari – o poveste care a fost ficționalizată în filmul Ridley Scott „Toți banii din lume”.
Un raport al Direcției de Investigații Anti-Mafia (DIA) din Italia a numit „Ndrangheta „forța dominantă absolută în lumea criminală”.
Puterea sa constă în capacitatea sa de a se baza pe loialitățile tradiționale ale clanului și familiei, având în același timp „flexibilitate maximă” în explorarea de noi oportunități de afaceri în economia legală și ilegală, a spus DIA.
Se știe că Ndrangheta are o prezență stabilită până în Canada și Australia, precum și în cea mai mare parte a Europei de Vest, cu celule locale care păstrează de obicei legături puternice cu patria lor calabreză.
Procurorii și anchetatorii italieni se plâng în mod obișnuit de faptul că omologii lor europeni subestimează măsura în care mafia din Calabria s-a infiltrat în țările lor și spun că toate țările UE ar trebui să copieze legile dure anti-mafie ale Italiei.
Poliția din întreaga Europă a arestat peste 100 de persoane în mai, într-o represiune care a vizat grupul, suspecții fiind acuzați de trafic de droguri și arme cu omologii din America Latină. Rețeaua ar fi folosit brokeri de bani chinezi din Italia și Columbia pentru a ajuta la mutarea fondurilor pentru a plăti tranzacțiile cu droguri.
