Prof. Florin I. Bojor este dezamăgit de faptul că „la Bistrița s-au spart și se sparg bani grei”, însă nu există un progres la fel de rapid ca în alte părți, mai ales că „în ultimul timp chiar orașul Beclean ne-a întrecut la realizări turistice”.
„Pentru atragerea turiștilor la Bistrița s-au spart și se sparg bani grei. Se pare că nu găsim cheia succesului și îngropăm banii cu nemiluita. Nu reușim să ne punem pe harta Europei și a lumii, deși ar fi potențial. Mai mult, în ultimul timp chiar orașul Beclean ne-a întrecut la realizări turistice…
În acest peisaj sumbru, mă întreb cum i-ar sta Bistriței să fie capitală a celorlalte Bistrițe din Europa? Numele orașului nostru provine din limba slavă și are semnificația de repede/rapid sau inteligent. Există mai multe ape cu acest nume în Europa însemnând un curs de apă rapid, sălbatic (Albania, Slovenia, Polonia, Cehia, Kosovo, Slovacia, Bulgaria, Austria, etc.).
De asemenea în Europa găsim mai multe localități cu numele de Bistrița.
Astfel:
1. în România pe lângă Bistrița Bârgăului găsim mai multe sate în județele Neamț (comuna Alexandru cel Bun – aici se află și mânăstirea cu icoana Sfintei Ana), Mehedinți (comuna Hinova), Vâlcea (comuna Costești – aici se află faimoasa Mânăstire Bistrița) și Bistrița Nouă în județul Olt;
2. în Slovenia există 8 sate cu numele Bistrica și orășelele Slovenska Bistrica și Ilirska Bistrica, iar Bohinjska Bistrica este o localitate cu muzeu și mare importanță arheologică;
3. în Polonia sunt 16 sate cu numele de Bystrzyca, multe cursuri de apă și două rezervații naturale, iar Bystrzyca Kłodzka din Silezia este un important centru turistic al țării;
4. în Cehia există 15 localități – Bystřice – între acestea fiind chiar o Bistriță Românească – Valašská Bystřice și alta a etnicilor germani, Bystřice (okres Benešov) și chiar o rezervație naturală cu numele de Bistrița;
5. în Slovacia: Banská Bystrica, cel de-al șaselea oraș al țării, cu un monument dedicat armatei eliberatoare române; Považská Bystrica (orășel cu peste 40.000 de locuitori) și alte 3 sate;
6. în Bulgaria: Бистрица – Bistrița: un sat în regiunea capitalei Sofia și un sat în regiunea Blagoevgrad unde trăiește cea mai mare comunitate de aromâni din Bulgaria;
7. în Ucraina: comuna Bîstrîțea-Hirska din regiunea Liov și alte 4 sate;
8. în Croația găsim Marija Bistrica cu faimoasa statuie a Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus în brațe;
9. în Austria sub numele Feistritz, varianta germanizată a simbolisticii numelui există 9 localități și 5 castele;
Toate aceste localități din Europa, mai mici sau mai mari, cu o mare moștenire culturală, cu o istorie importantă, cu atracții turistice diferite, cu o bogăție a diversității naturii, răspândite în toate colțurile țărilor mai sus menționate poartă același numele ca al orașului nostru”, precizează Prof. Florin I. Bojor.
Acesta sugerează și ideea de înfrățire între toate locurile cu numele de Bistrița, pentru o perspectivă turistică mult mai productivă.
„Oare cum ar fi dacă Primăria Bistrița ar organiza un congres al acestor Bistrițe și ar face o asociere turistică, culturală și economică între ele? Poate ar fi mult mai productivă din perspectivă turistică decât înfrățirile făcute până acum. Ar putea exista chiar o rută turistică a Bistrițelor și fiind o asociere turistică din 8 țări ale Uniunii Europene am putea accesa multe fonduri după modelul de succes al Centrului de Competență al Dunării (DCC), posesorul portalului de călătorie Danube Travel – cea mai puternică organizație internațională pentru turismul pe Dunăre.
Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar avea panouri turistice în toate localitățile care au același nume? Cu siguranță ar afla mai multă lume despre noi decât prin paginile web oficiale în care s-au băgat mii de euro fără rezultat.
Oare cum ar fi dacă orașul nostru ar găzdui o sărbătoare a tuturor Bistrițelor din Europa? Deși avem unele manifestări internaționale, acestea nu aduc turiști străini la Bistrița, dar poate o sărbătoare a tuturor Bistrițelor ar face ca invitații să se simtă mult mai legați de orașul nostru și să trimită sau să aducă turiști la noi.
Oare cum ar fi dacă Bistrița ar deveni capitala Bistrițelor? În sfârșit am avea și noi un titlu pe care nu ni l-ar putea lua nimeni…”, mai adaugă Prof. Florin I. Bojor
