- Ati terminat facultatea de medicină aici, în Cluj-Napoca, în anul 1991. Cum era atunci facultatea? Dar viaţa de student?
Anul 1991 se situează la granița dintre „ere”, într-o perioadă în care atât Educația, cât și Sănătatea se aflau în plină transformare și adaptare la Democrație. Am absolvit o Facultate de înalt nivel, în cadrul căreia pregătirea studenților se efectua cu maximă atenție și seriozitate, așa cum se întâmplă, dealtfel, și astăzi. Sunt foarte recunoscătoare cadrelor didactice, între care am găsit surse de inspirație și mentori care mi-au călăuzit viitoarele decizii profesionale. Viața de student era mai puțin ofertantă decât acum; aveam „Croco”, reperul nostru neoficial, unde se dezbăteau toate problemele vieții studențești, atât de important, încât la finalul studiilor i-am dedicat o serenadă. Bineînțeles, nu lipseau chefurile din cămine sau organizate în casele mai spațioase ale colegilor, însă fără ca acestea să constituie o obișnuință, în cazul meu. Partidele de cărți fără mize semnificative completau peisajul vieții noastre sociale, atât de cenzurată și puțin ofertantă înaintea anului 1990.
- Ce s-a schimbat de atunci în chirurgia oftalmologică şi cum aţi resimţit şi integrat aceste schimbări în practica dvs?
În specialitatea oftalmologie s-au înregistrat progrese uimitoare în ultimii 30 ani. Avansul tehnologic se resimte atât în ceea ce privește activitatea chirurgicală, cât și cea de investigații. Putem opera minim invaziv, afecțiuni care acum 30 ani erau netratabile sau aveau șanse scăzute de reușită, precum dezlipirile de retină și complicațiile oculare ale diabetului zaharat. Operația de cataractă, cea mai frecventă intervenție pe glob deschis, se efectuează în anestezie locală sau chiar topică (adică doar cu picături anestezice), iar recuperarea este rapidă. Au fost inventate implante de cristalin având calitățile cristalinului natural, dotate cu filtre pentru radiațiile albastre și ultraviolete și care pot oferi vedere bună la toate distanțele. Cele mai multe intervenții pe glob deschis se efectuează cu incizii milimetrice, fără să mai fie necesare suturi, deseori a doua zi nu se vede că ochiul ar fi fost operat. Corpii străini care pătrund accidental în interiorul ochiului, afectând îndeosebi persoanele tinere, pot fi extrași fără lezarea structurilor oculare, grație progreselor din chirurgia vitreo-retiniană și dezvoltării magneților intraoculari.
Au apărut investigații neinvazive, capabile să furnizeze imagini ușor de interpretat ale ochiului la nivel de celule, ca tomografia în coerență optică, precum și medicamente noi care oferă soluții în afecțiuni până nu demult netratabile, precum degenerescența maculară legată de vârstă.
- Cum vă pregătiţi pentru o operaţie?
Lista de operații se face cu o zi înainte, dar atunci când te ocupi de urgența oftalmologică, așa cum este cazul chirurgului vitreo-retiniana, deseori apar situații neprevăzute care trebuie rezolvate imediat, fără planficare, de exemplu dezlipirea de retină. Înainte de a intra în operație trebuie să te asiguri că toate instrumentele necesare sunt disponibile, să fii odihnit, lăsând grijile la ușa sălii de operații, să te simți confortabil și să fii concentrat.
- Cum a fost prima operaţie pe care aţi efectuat-o?
Prima operație am efectuat-o la un „om al străzii” care avea cataractă și căruia i-am extras cristalinul opacifiat. Pe vremea aceea nu erau încă disponibile implantele de cristaln, dar pacientul a recuperat o vedere bună cu ochelari și am păstrat legătura mulți ani după operație. Este foarte important pentru un profesionist într-o specialitate chirurgicală ca prima operație să fie un succes, dându-i aripi și curaj, calități atât de importante pentru viitorul său profesional.
- Ce calităţi trebuie să aibă un medic care îşi alege această specialitate?
Există calități pe care trebuie să le întrunească medicii din toate specialitățile clinice:
- Bine pregătit profesional, mereu la curent cu noutățile în domeniu.
- Bun comunicator pentru construirea unei relații de încredere cu pacientul, fiind capabil să explice boala pe înțelesul pacientului, precum și riscurile și beneficiile variatelor opțiuni terapeutice.
- Să dea dovadă de compasiune și empatie, ținând cont că fiecare pacient este unic, tratăm oameni, nu boli.
- Înalt simț al profesionalismului și eticii, păstrând întotdeauna confidențialitatea datelor pacientului.
Pe lângă acestea, calitățile care trebuie să se regăsească în special la medicul oftalmolog, individualizându-l în cadrul celorlalte specialități, sunt legate de atenția la detalii și meticulozitatea, astfel încât să poată identifica modificări subtile care semnalizează începutul bolii. Răbdarea, perseverența, creativitatea și deschiderea la colaborări cu colegii din aceeași specialitate sau din alte specialități pentru rezolvarea cazurilor, întregesc portretul medicului oftalmolog ideal.
- Sunt studenţii interesaţi de această ramură a medicinei?
Interesul studenților pentru o anumită specialitate vine și din implicarea și importanța pe care cadrele didactice le-o oferă. Studenții sunt foarte interesați de oftalmologie, participă la cercul științific și mulți dintre ei aleg să-și efectueze practica de vară și teza de licență în cadrul specialității noastre. Avem studenți care au efectuat, sub îndrumarea colegilor mei, lucrări științifice premiate la manifestări științifice studențești naționale și internaționale, iar la examenul de rezidențiat, specialitatea oftalmologie este aleasă printre primele.
- Cum credeţi că va arăta viitorul chirugiei oftalmologice?
Prevăd un viitor strălucit oftalmologiei, dacă mă gândesc la influența covârșitoare pe care avansul tehnologic și dezvoltarea tehnicilor moderne de chirurgie și investigații o are asupra acestei specialități. La aceasta va contribui și calitatea înaltă a tinerilor oftalmologi, viitorii specialiși și medici cu experiență de mâine.
- Care sunt punctele tari ale Spitalului Judeţean de Urgenţă din perspectiva directorului medical?
Cel mai tare punct al SCJU este reprezentat de calitatea înaltă a resursei umane, la toate nivelurile. La acesta se adaugă faptul că avem aproape toate specialitățile existente, ceea ce permite tratarea pacienților cu cele mai complexe afecțiuni medico-chirurgicale din regiune. De asemenea, SCJU este locul unde ajung, prin UPU, urgențele cele mai grave și complexe care pot fi rezolvate grație funcționării echipelor mixte medico-chirurgicale.
La nivelul SCJU se derulează programe naționale de sănătate în care sunt incluși foarte mulți pacienți, beneficiind, astfel, de terapii moderne și eficiente.
Activitatea medicală din cadrul SCJU este derulată de foarte mulți medici care sunt și cadre didactice la UMF „Iuliu Hațieganu”, contribuind, astfel, la desfășurarea unor studii și activități de cercetare științifică, sursa progresului și inovației în medicină.
- Dar punctele slabe?
Structura pavilionară a spitalului, uneori imposibil de adaptat cerințelor actuale de elaborare a unor circuite funcționale datorită faptului că majoritatea clădirilor aparțin Patrimoniului, finanțarea imprevizibilă, mecanismele financiare și de achiziții greoaie, legislația care a rămas în urma realităților din domeniul medical, sunt neajunsuri care afectează activitatea SCJU Cluj.
- Care credeţi că sunt cele mai urgente măsuri care ar trebui adoptate pentru un sistem medical mai performant?
Adaptarea legislației din domeniul sanitar, realităților zilei (exemplu: normarea personalului din spitale în funcție de activitatea desfășurată, nu de numărul de paturi); simplificarea achizițiilor publice; armonizarea legislației între ministere (exemplu, Ministerul Sănătății cu cel al Muncii și al Educației și Cercetării), în momentul actual existând legi și ordine contradictorii; facilitarea procesului de utilizare a resureslor financiare de către spitalele publice; remunerarea diferențiată a medicilor, în funcție de complexitatea și volumul activității desfășurate.
