Procurorilor le-au trebuit 7 ani să ancheteze o tâlhărie: Irimie Pap, trimis în judecată

Nu mai puţin de şapte ani le-a trebuit procurorilor să finalizeze un dosar de înşelăciune şi să trimită acuzaţii în judecată. Este vorba de Irimie Pap şi Ioan Hojdea, împotriva cărora, administratorul SC Dea-Trans International – Silvia Şulea a depus plângere penală în 2006, învinuindu-i de furt. Practic, Ioan Hojdea, care îi fusese partener de afaceri în SC Dea-Trans International, i-a furat Silviei Şulea un autocar, iar cu ajutorul lui Irimie Pap l-a făcut nevăzut. Rechizitoriul a fost întocmit de procurori în septembrie 2013, după ce au finalizat ancheta, iar o lună mai târziu dosarul ajunge pe masa judecătorilor Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

Dosarul în care Ioan Hojdea şi Irimie Pap sunt acuzaţi de înşelăciune a fost înregistrat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud în 23 octombrie 2013, după mai bine de şapte ani de când s-a depus la poliţie prima plângere penală. Cazul a fost instrumentat de procurorii DIICOT Bistriţa-Năsăud.

Tâlhărie la drumul mare

Ioan Hojdea a deţinut până în luna iulie a anului 2006 40% din societatea Dea-Trans International, alături de Silvia Şulea care deţinea majoritatea de 60%. În acea lună, Hojdea depune la firmă notificarea de retragere şi cere soluţionarea sa în termen de 30 de zile, act semnat în termenul cerut de Şulea, care a şi început demersurile necesare scoaterii din evidenţele societăţii a fostului partener de afaceri. Pe motiv că ar fi posibil să nu-şi primească banii pentru părţile sociale la care renunţase de bună voie şi nesilit de nimeni, Ioan Hojdea pune la cale furtul autocarului.

La o lună de la retragerea lui Hojdea din firmă, acesta împreună cu alte patru persoane tâlhăresc unul dintre autocarele Dea-Trans International, care se întorceau din Spania. Cei cinci au blocat drumul pe raza localităţii Ciceu Mihăieşti, amplasând o maşină pe carosabil. Odată ce autocarul a oprit, cei cinci au intrat în vehicul pe uşa de la dormitor. În autocar se aflau şoferul Iacob Murza şi Gavril Şulea – persoana care asigura paza juridică a vehiculului. Celui din urmă, Hojdea i-a pus un pistol la tâmplă şi l-a obligat să-i predea toţi banii care îi avea asupra sa, respectiv suma de 2.900 de euro. Şoferului i-au pus un cuţit la gât, şi l-au obligat să continue drumul spre Dej.

După ce autocarul a ajuns în Dej, cei doi angajaţi ai SC Dea-Trans International au fost obligaţi să coboare. Cei doi au anunţat imediat Poliţia municipiului Dej, dar şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud.

După scurt timp, autocarul la volanul căruia se afla chiar Hojdea a fost oprit de poliţiştii din oraşul Jibou, care au comunicat acest fapt organelor de poliţie din judeţul Bistriţa-Năsăud. Motivul pentru care la acel moment autocarul condus de Hojdea nu a fost imediat reţinut este din cauză că acesta le-a arătat poliţiştilor nişte documente care indicau că de fapt el este asociat în SC Dea-Trans International. Cum autocarul era înregistrat pe numele acestei firma, poliţiştilor nu li s-a părut nimic suspect. În acest punct apare un amănunt foarte interesant. Într-una din declaraţiile date procurorilor, Silvia Şulea precizează în legătură cu acest episod faptul că scăparea lui Hojdea din mâinile poliţiştilor din Jibou ar fi fost posibilă cu ajutorul comisarului şef Aurel Grama, la acea vreme şeful Serviciului de Investigaţii Criminale.

„În cursul aceleiaşi nopţi (n. r. – 22/23 august 2006), m-am reîntors din Dej împreună cu soţul meu, (…), mergând la poliţie unde ofiţerul de serviciu mi-a spus că autocarul a fost oprit pe drum în judeţul Sălaj şi se află la Jibou la poliţie. Imediat am plecat la firmă, le-am făcut delegaţie specială şoferilor Antal Ioan şi Sângeorzan Lucian ca să ridice de la poliţia din Jibou autocarul.

În dimineaţa zilei de 23 august 2006 am fost sunată de unul din cei doi şoferi care mi-au spus că autocarul nu se mai află la Poliţia din Jibou, deoarece cu o jumătate de oră înainte de a ajunge ei, la Poliţia din Jibou s-a primit un telefon de la d-l Grama Aurel de la Poliţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud, care a solicitat să i se dea citaţie lui Hojdea Ioan pentru a se prezenta cu autocarul la ora 11:00 la Bistriţa. Tot ofiţerul de serviciu mi-a spus ca la ora 11, cu toate actele firmei, să fiu prezentă la d-l Grama, pe care nici eu nu-l cunoşteam. La ora stabilită eu m-am prezentat la ofiţerul de serviciu al IPJ Bistriţa-Năsăud, unde am vorbit la telefon cu d-l Grama şi i-am spus că «vreau să depun plângere pentru tâlhăria autocarului, la care dânsul mi-a replicat c ă eu nu sunt proprietară, ci coproprietară a autocarului şi ca urmare nu pot să depun nicio plângere»”, scrie Silvia Şulea într-o declaraţie.

Ascunde autocarul după care îl vinde

La scurt timp după, Ioan Hojdea reuşeşte să ascundă autocarul într-un loc numai de el ştiut, o carieră de piatră, iar după câteva zile îl duce la Baia Mare lăsându-l în custodia unui amic de-al său o bună bucată de vreme.

Nu după mult timp, Ioan Hojdea vinde autocarul societăţii Jolt Impex SRL, care are ca administrator pe controversatul om de afaceri Irimie Pap. Administratorul SC Jolt Impex SRL a acceptat să dobândească respectivul bun, deşi ştia că acesta a ajuns în posesia lui Hojdea ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni. Ba mai mult, Irimia Pap ştia că societatea de la care a fost furat autocarul este a fostei sale partenere de afaceri Silvia Şulea, care a deţinut cu câţiva ani înainte o parte din acţiunile sociale ale SC Jolt Impex SRL. Şulea şi-a încheiat însă socotelile cu Jolt Impex SRL încă din anul 2005, când şi-a vândut toate acţiunile lui Irimie Pap, el ştiind încă de pe atunci că femeia pleacă pentru a se ocupa de propria afacere.

Administratorul Dea-Trans International a găsit la finalul anului 2006 autocarul furat în curtea unei societăţi şi abia atunci a aflat cu stupefacţie că acesta fusese vândut lui Pap şi înscris pe SC Jolt Impex SRL.

Iată însă ce declară Irimie Pap în faţa procurorilor:

„La sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie 2006 am fost contactat de către Hojdea Ioan – care m-a întrebat că în cazul în care vinde autocarul firmei SC Dea-Trans International SRL sunt de acord să-l cumpăr eu în compensarea datoriei pe care Dea Trans o avea faţă de Jolt Impex? Precizez că Hojdea Ioan Nu mi-a cerut un preţ mai mare pe autocar, el ştiind că eu ştiam că autocarul este defect. Faţă de această ofertă, eu i-am răspuns lui Hojdea Ioan că sunt de acord să preiau autocarul în contul datoriei.

La data de 17 septembrie 2006 m-am întâlnit la sediul SC Jolt Impex SRL cu Hojdea Ioan şi conform înţelegerii noastre anterioare a facturat în numele SC Dea Trans către SC Jolt Impex vânzarea autocarului, predându-mi copii după certificatul de înmatriculare, cartea de identitate şi actele de asigurare ale autocarului, fără a-mi preda însă şi autocarul despre care mi-a spus că este undeva defect în zona Baia-Mare şi mi-l va preda după ce îl repară. Eu i-am spus lui Hojdea că nu am timp să mă ocup de radierea autocarului de pe firma lui şi înmatricularea în circulaţie pe firma mea, astfel că i-am cerut să se ocupe el de această problemă. Reţin că i-am dat delegare doar lui Hojdea Ioan şi nu altei persoane ca să se ocupe de radierea înmatriculării, respectiv a noii înmatriculări, iar atunci când actele au fost gata pentru înmatriculare, m-am prezentat, la cererea lui, în faţa organelor de poliţie”.

Tranzacţie fictivă

Conform procurorilor, tranzacţia dintre Hojdea şi Pap a fost una fictivă.

„(…) la data de 17 septembrie 2006, în scopul ascunderii originii ilicite a acestui bun aflat în detenţia sa, Hojdea Ioan a transferat bunul, sub forma unei operaţiuni de vânzare-cumpărare, de la SC Dea Trans International SRL către SC Jolt Impex SRL Bistriţa reprezentată de învinuitul Pap Irimie, care a acceptat să dobândească şi să deţină acest bun, deşi ştia că bunul se află în posesia lui Hojdea Ioan ca urmare a săvârşirii de infracţiuni, întocmindu-se de către Hojdea Ioan factura fictivă de vânzare cumpărare nr. 9419353/17.09.2006 (antedatată) în valoare de 184.705 lei pe care a făcut fără niciun suport real menţiunea «plata compensată cu SC Jolt Impex SC Cem Construct. Valoarea reprezintă debit + penalităţi»”, scriu procurorii, care în cele din urmă ajung la concluzia că cei doi „au pus la cale întocmirea unor înscrisuri false – fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani, evaziune fiscală, fals în declaraţii”.

Reuşeşte să radieze maşina din circulaţie

În luna octombrie, Hojdea a declarat pierdută cartea de identitate a autovehiculului şi a solicitat eliberarea unui duplicat, asta în timp ce originalul se afla la sediul firmei Dea-Trans International. În ciuda faptului că autovehiculul a fost declarat furat şi ar fi trebuit ca datele lui să se găsească atât la poliţie, cât şi la biroul de înmatriculări, Hojdea obţine duplicatul cărţii de identitate şi vinde autocarul în baza unei facturi pe care se găseşte doar semnătura sa, fără cea a Silviei Şulea.

Carnet de facturi şi chitanţier, obţinute pe şustache

Cum a fost însă posibil ca Hojdea să acţioneze – să vândă autocarul în baza facturilor, dar şi să-l radieze din circulaţie – fără ştiinţa Silviei Şulea, cu atât mai mult cu cât el nu mai făcea parte din firmă? Conform documentelor existente în dosarul de urmărire penală, Ioan Hojdea a procurat, fără ştiinţa vreunei alte persoane, în luna iulie un registru de facturi fiscale şi un chitanţier, folosindu-se de numele şi datele personale ale secretarei SC Dea-Trans International, Mariana Şulea. Având în posesie una dintre ştampilele firmei, restul a fost foarte uşor. Aceste aspecte sunt relevate de altfel şi în rechizitoriul întocmit de procurori.

„În octombrie 2006 s-a încercat înmatricularea (n. r. – autocarului), la care totuşi s-a renunţat, într-una din zilele perioadei 16 – 23 octombrie 2006, în scopul ascunderii originii ilicite a acestui bun aflat în detenţia sa şi profitând de faptul că încă deţinea ştampila SC Dea Trans International şi un carnet de facturi în alb cu chitanţierul aferent (…) Ioan Hojdea a întocmit şi semnat în calitate de emitent din partea SC Dea Trans International mai întâi factura 352/2006 (9419352/2006) pe care a datat-o în mod nereal prin înscrierea zilei de 17.09.2006 ca dată de emitere, în care a scris mai multe date nereale, atestând derularea unei operaţiuni comerciale de vânzare a autocarului către SC Jolt Impex SRL care nu a avut loc precum şi operaţiunea de compensare a preţului nereală (…) factură pe care Pap Irimie a semnat-o”, menţionează procurorii DIICOT în rechizitoriu, precizând mai departe că cei doi au fost nevoiţi să refacă factura, întrucât documentul nu putea fi înscris în contabilitate din cauză că sumele erau scrise în lei vechi.

Datoriile Dea Trans către Jolt Impex, inexistente

Cu privire la aşa numita datorie pe care SC Dea Trans International ar fi avut-o către SC Jolt Impex SRL, acest lucru s-a lămurit în instanţă. Astfel, administratorul Silvia Şulea aduce acte doveditoare – o declaraţie datată 09.08.2005 şi semnată de cei doi în faţa notarului, dar şi acte contabile ale societăţii. Prin această declaraţie, Silvia Şulea şi Irimia Pap îşi încheiaseră de fapt socotelile, în urma plecării ei din Jolt Impex şi a vânzării acţiunilor deţinute către Irimia Pap. Din declaraţie reiese că Şulea a primit de la Pap pentru semnarea contractului de cesiune oţel beton în valoare de 170.000 lei, un apartament cu două camere şi suma de 30.000 de lei, sau echivalentul acesteia în marfă în termen de 30 de zile de la semnarea actului. Semnăturile ambelor părţi se află pe acea declaraţie redactată la biroul unui notar public. Din acest act reiese că cei doi şi-au clarificat situaţia financiară în urma plecării lui Şulea din SC Jolt Impex SRL. Ultimele tranzacţii între cele două societăţi au avut loc în anul 2005 astfel : Jolt Impex livrează oţel beton în valoare de 125.632,58 lei către Dea Trans International, conform facturii fiscale nr.4026553. Dea Trans achită în avans o parte din valoarea acestei facturi cu două ordine de plată, rămânând o creanţă în valoare de 63.080,58 lei, la care se adaugă ulterior o nouă sumă de 31.222 lei, pentru un transport de sârma zincată. Datoria în valoare totală de 94.302,58 lei a SC Dea Trans International către SC Jolt Impex se stinge în urma semnării actului notarial cu nr.2648/09.08.2005, alături de minuta nr.200/19.12.2005. Astfel, la data de 31 decembrie 2005 conform soldul contului „Furnizori”, Dea Trans International nu figura cu creanţe datorate Jolt Impex. În timpul procesului dintre cele două societăţi, magistraţii Tribunalului Bistriţa au cerut efectuarea unei expertize contabile pentru a clarifica situaţia financiară dintre cele două părţi. Spre marea dezamăgire a lui Irimia Pap expertiza contabilă a dat şi ea câştig de cauza Dea Trans International, arătând că aceasta nu mai avea creanţe restanţe la Jolt Impex.

Şi-a recâştigat autocarul în instanţă

În luna martie 2007 trecut ajunge pe masa magistraţilor dosarul în care Dea-Trans International cheamă în judecată pe Jolt Impex şi cere instanţei atât punerea sub sechestru judiciar al autocarului turistic, cât şi încredinţarea pazei bunului respectiv unei terţe persoane. În fata instanţei, administratorul Jolt Impex cere respingerea cererilor formulate de Silvia Şulea pe motiv ca el a achiziţionat în condiţii legale autocarul. Instanţa îi dă însă câştig de cauză reclamantei şi pune sub sechestru autocarul până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în nulitate a transferului de proprietate a autovehiculului. În luna iunie a aceluiaşi an Dea-Trans cere instanţei constatarea nulităţii absolute a facturii fiscale pe baza căreia s-a făcut vânzarea autocarului, a certificatului de înmatriculare prin care autocarul a fost înmatriculat pe SC Jolt Impex şi a transferului dreptului de proprietate din patrimoniul Dea-Trans în cel al Jolt Impex. Societatea reclamantă a avut din nou câştig de cauză, însă avocaţii Jolt Impex a înaintat apel la Curtea de Apel Cluj. În zadar însă întrucât magistraţii clujeni au constatat nulitatea apelului, astfel că decizia a rămas definitivă şi executorie.