Încă un dosar important instrumentat de DIICOT s-a finalizat cu încetarea procesului penal față de cele șase persoane inculpate în cauză. Ca și în alte dosare judecate în ultima perioadă, inculpații au scăpat basma curată datorită prescripției faptelor, astfel că nu vom ști niciodată dacă au fost vinovați sau nu de comiterea faptelor imputate de către procurori. Dosarul despre care facem vorbire a fost demarat în 2008. 11 ani le-a luat procurorilor DIICOT din Bistrița-Năsăud până să îi trimită pe cei șase în judecată.
Procurorii DIICOT BN au pus ochii pe firma Grozav Trans și implicit pe Pavel-Ilie și Ioan Grozav încă din anul 2007, când au prins niște fire de la polițiștii de frontieră din Satu Mare, care au descoperit că autocarele firmei transportau, pe lângă pasagerii cu acte în regulă și persoane în plus, cetățeni din Republica Moldova, care voiau să ajungă ilegal în țările UE.
În 2008, casele și firma celor doi au fost călcate de mascați și procurorii antimafia, Pavel-Ilie și Ioan Grozav fiind acuzați de constituire de grup infracțional organizat și trafic de migranți, însă procurorilor le-a luat 11 ani pentru a-i trimite în judecată.
Pe lângă frații Grozav, în același dosar au fost inculpați Pop Marius Cristian, Cicai Florinel, Belbe Florin și Panaitov Ion.
Potrivit procurorilor, grupul infracțional a fost format undeva la jumătatea lunii mai 2007, din acesta făcând parte Pavel-Ilie și Ioan Grozav, Pop Marius Cristian și Cicai Florinel. Anchetatorii au susținut că, Pavel Grozav și-a asumat rolul de lider al grupării. Ulterior, la grupare au aderat încă doi bărbați: basarabeanul Ion Panaitov și Florin Belbe.
Așa cum am prezis într-un articol publicat de Gazeta de Bistrița anul trecut, în luna, inculpații au scăpat de răspunderea penală din cauză că a intervenit prescripția faptelor, astfel că toată munca anchetatorilor – polițiști și procurori – s-a dus pe apa sâmbetei.
Cei mai mulți “ilegali” erau basarabeni
În rechizitoriu, procurorii au arătată că frații Grozav, Pavel-Ilie și Ioan, împreună cu Marius Pop și Florinel Cicai, au constituit un grup infracţional în care au acționat şi l-au sprijinit în diferite perioade de timp, de la înfiinţare şi până cel mai târziu la finele lunii mai 2008, în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de migranţi „pe intern” de către mai mulţi cetăţeni străini (de regulă din Republica Moldova) care nu aveau dreptul de a ieşi din ţară, prin racolarea (recrutarea) migranţilor, prin îndrumarea sau călăuzirea lor pentru a trece fraudulos, ilegal, frontiera de stat a României ori prin organizarea trecerii frauduloase a frontierei României de către migranţii astfel recrutaţi, şi de trafic de migranţi „pe extern”, prin organizarea trecerii frauduloase a frontierei altor state europene de către cetăţeni români sau străini(de regulă din Republica Moldova) care nu aveau dreptul legal de a intra în acele țări membre U.E.
Lălăind însă ancheta, procurorii s-au trezit că, în 2015, infracțiunea de trafic de migranți pe extern a fost dezincriminată.
“Astfel, în ceea ce-i privește pe migranţii cetăţeni ai Republicii Moldova care doreau să ajungă în țări membre ale UE, după ce erau racolaţi pe teritoriul acestei țări de persoane care îi îndrumau să solicite şi să obţină vize turistice de România și să ia legătura cu indivizi – precum a fost inculpatul Panaitov Ion începînd din luna martie 2008 – care aveau legături cu membrii unor grupuri infracţionale organizate de pe teritoriul României care organizau transporturi de migranți moldoveni spre țări membre UE (precum era grupul fraților Grozav), iar după ce obţineau vizele turistice de România, erau transportaţi sau dirijaţi să intre legal în România şi să se deplaseze la anumite locuri de cazare (ca de ex mun. Iaşi, mun. Bucureşti, Vatra Dornei ş.a) de unde erau transportaţi sau îndrumaţi să plece cu trenul sau alte mijloace de transport la Bistriţa sau la Năsăud, unde erau preluaţi de către unul dintre fraţii Grozav, respectiv inculpaţii Pavel-Ilie sau Ioan, sau de «un om de încredere» de-al acestora (precum erau inculpaţii Cicai Florinel sau Pop Marius Cristian, angajaţi ai societăţii în calitate de ghid respectiv de director de agenţie), cazaţi temporar în case sau apartamente ori moteluri/hoteluri, de unde apoi erau preluaţi de unul dintre aceştia şi transportaţi pe teritoriul României în anumite localități – precum Cluj Napoca, Oradea ş.a) în care autocarele societății comerciale Grozav Trans SRL Năsăud aveau traseu «de linie» pe rutele lor internaționale de deplasare spre Italia, Spania sau Irlanda-Marea Britanie, autocare în care migranţii erau îndrumați de unul dintre inculpaţi să se îmbarce/urce după ce plecau în cursă internaţională fără a li se elibera bilete de călătorie (cu precizarea că şoferii autocarelor nu aveau dreptul de a face rezervări pentru călători şi nici de a decide îmbarcarea lor în autocare, doar inculpaţii având acest drept) şi fără a fi înscrişi în listele de călători/pasageri ce se întocmeau ca anexă la foile de parcurs( aşa-zisele «foi Interbus») de către martorul XX sau după caz de către şoferii autocarelor, autocare cu care apoi migranţii erau transportaţi spre frontiera de vest și îndrumaţi și ajutati să iasă ilegal din România în Ungaria, primind și/sau folosind cărţi de identitate sau paşapoarte româneşti falsificate sau identităţi româneşti false (aparţinând altor persoane), iar dacă membrii grupului infracţional organizat reușeau să-i scoată ilegal din România în Ungaria, de aici îi transportau mai departe tot ilegal în alte ţări membre ale Uniunii Europene precum Italia, Franţa, Spania, Irlanda, în schimbul achitării unor sume de bani membrilor grupului infracţional organizat după ce ajungeau în țara de destinație”, au notat procurorii în rechizitoriu.
Pavel era șeful
Procurorii susțin că Pavel Grozav era cel care și-a asumat conducerea grupului infracțional.
“În derularea acţiunilor specifice necesare pentru realizarea scopului propus al grupului infracţional organizat, începând din cursul lunii mai 2007, inculpatul Grozav Pavel Ilie în nume personal şi-a asumat rolul de coordonator al activităţilor ce erau necesar a fi desfăşurate – incluzând activităţi de racolare a migranţilor, de procurare sau primire pentru aceştia a unor acte de identitate sau de călătorie falsificate, de cazare a acestora în diferite locaţii pentru anumite intervale de timp până la data plecării spre frontieră, de plată a unor cheltuieli făcute de migranţi, de a primi de la migranţi anumite sume de bani, de a-i coordona pe unii ghizi ori şoferi de autocare angajaţi ai firmei astfel încât să facă anumite abateri de la traseele prestabilite sau staţionări în scopul preluării spre transport a unor migranţi ş.a, iar în calitate de administrator-reprezentant legal al SC Grozav Trans” SRL Năsăud (la care avea și calitatea de asociat), a hotărât să implice această societate, care avea licenţă de transport internațional de persoane şi efectua în mod regulat astfel de curse/transporturi pe mai multe rute (ca de ex. România- Italia şi retur sau România- Spania şi retur, ori România- Irlanda şi retur) în activităţile ilegale de trafic de migranţi şi să susțină astfel activitatea grupului infracţional organizat al cărui scop era comiterea infracţiunii de trafic de migranţi, pentru câștigarea unor sume de bani «la negru» de la migranți, folosind ca «acoperire legală» activităţile economice licite desfășurate in domeniul transportului internaţional de persoane de această firmă”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
În funcție de țara în care doreau să ajungă, migranții plăteau o anumită taxă fraților Grozav, în valoare de 2000-3000 de euro.
În timpul călătoriei, oamenii erau ascunși în wc-ul autocarului, ori în cala unde se odihneau șoferii, și erau instruiți ce să spună în cazul în care erau descoperiți de autoritățile de frontieră. Mai mult, ca să disimuleze prezența migranților ilegali, membrii grupului, îi mutau migranţi dintr-un mijloc de transport în altul pentru a evita controlarea lor sau a actelor lor de identitate care erau false.
“Este de precizat că în afară de aceste cazuri în care membrii grupului infracţional organizat preluau și transportau migranții prin folosirea de acte de identitate românești false, contrafăcute, pe numele unor cetăţeni români, în care erau înserate fotografiile migranţilor, iar în unele situaţii prin folosirea fără drept de acte autentice româneşti aparținând unor cetățeni români (cărţi de identitate sau paşapoarte) pe baza asemănării dintre chipurile migranţilor şi chipurile titularilor documentelor de identitate sau călătorie românești, deținute de migranți sau puse la dispoziție de membrii grupului infracțional, uneori membrii ori sprijinitorii grupului infracţional organizat au acționat diferit – prin ascunderea migranţilor în anumite compartimente ale autocarelor (precum e spaţiul ”din cală” destinat pentru odihna şoferilor) în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României de către migranţi.
Întrucât în cursul anului 2007 și la începutul anului 2008 (în luna februarie) au existat câteva ”incidente” în care mai mulți migranți provenind din Republica Moldova au fost depistați la controalele poliției de frontieră călătorind ilegal în autocarele SC „Grozav Trans” SRL, inculpatul Grozav Pavel-Ilie a decis schimbarea strategiei de acțiune, în sensul atragerii altor membri în cadrul grupului infracțional organizat – precum au fost inculpaţii Cicai Florin şi Pop Marius Cristian și numitul XX – care şi-au asumat roluri de recrutatori ai migranţilor, de transportatori ai migranților pe teritoriul României spre sau de la locurile de cazare în direcţia frontierei cu autoturisme închiriate, de călăuze ale migranţilor pentru trecerea frauduloasă de către aceştia a frontierei României în Ungaria prin trecere «pe fâșia verde», de înmânare a unor acte de identitate româneşti falsificate sau aparţinând altor persoane migranţilor ș.a.”, au precizat procurorii în rechizitoriu, fiind menționate declarații ale persoanelor transportate ilegal cu autocarele Grozav Trans peste granița României.
Au contestat tot și apoi au invocat prescripția răspunderii penale
Bineînțeles, în cursul judecății, toți cei șase inculpați au negat acuzațiile, au arătat că nu uzează de procedura simplificată, și au contestat probaţiunea administrată în faza de urmărire penală. Astfel, instanța a admis cererea de readministrare a probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și au fost audiați o serie de martori.
Ulterior, inculpații au invocat apoi prescripția răspunderii penale, arătând că nu solicită continuarea procesului penal, motiv pentru care instanța a luat act de poziția acestora și s-a revenit asupra dispoziției de readministrare a probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Cu privire la confiscare, instanța a pus în vedere reprezentantului Ministerului Public să precizeze poziția cu privire la propunerea de confiscare din rechizitoriu. “În legătură cu această chestiune, procurorul a arătat nu se poate proba în mod indubitabil că ar fi fost obţinute sume de bani pentru a fi trecuţi în mod ilegal migranţii. Au fost date sume de bani ce reprezintă contravaloarea transportului, şi chiar dacă la momentul respectiv nu s-au primit bilete de călătorie, ele nu se justifică a fi confiscate. Mai mult, în rechizitoriu trebuia trecută o sumă care să fie confiscată şi care rezulta din probatoriu, a fost trecută o menţiune generică, în sensul că se confiscă sumele, dar fără să se facă trimitere la nimic”, se arată în motivarea sentinței.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reținut, raportat la starea de fapt prezentată, că cererile inculpaților de încetare a procesului penal erau întemeiate.
Astfel, instanța a ajuns la concluzia că, în ceea ce privește legea penală mai favorabilă, dispozițiile noului Cod penal sunt mai favorabile inculpaților, deoarece făcând aplicarea dispozițiilor relevante ale acestuia, termenul de prescripție al răspunderii penale este împlinit cu privire la toate infracțiunile reținute în sarcina acestora.
Potrivit motivării sentinței pronunțate luna trecută, pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, termenul de prescripție s-a împlinit în cursul lunii aprilie 2018.
“Privitor la infracțiunea prev.de art.263 alin.1 și 2 lit.a Cod penal (n. r. – trafic de migranți), al cărui termen de prescripție specială a răspunderii penale nu s-a împlinit conf.art. art.154 alin.1 lit.c Cod penal rap.la art.155 alin.4 Cod penal, vom reține că în cauză, pe lângă dispozițiile legale precitate, sunt incidente și două decizii ale Curții Constituționale a României, și una a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, iar astfel răspunderea penală este prescrisă și în raport de această infracțiune.
Prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.155 alin. (1) din Codul penal (publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018), Curtea Constituţională a admis exceptia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională, deoarece respectivele dispoziţii legale „31. (…) sunt lipsite de previzibilitate si, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucat sintagma „oricarui act de procedură” din cuprinsul acestora are in vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale”.
Prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal (publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat ca dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale în ansamblul lor. Pentru a decide astfel, instanţa de contencios constituţional a reţinut că „55. (…) Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sancţioneaza «solutia legislativa» pe care textul de lege criticat o conţinea, astfel ca, (…), aceasta nu va putea fi încadrată în categoria deciziilor interpretative/cu rezerva de interpretare.”, ci „61. (…), prin efectele pe care le produce, (…) împrumută natura juridica a unei decizii simple/extreme, întrucat, constatând neconstituţionalitatea faptului ca întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea «oricărui act de procedura în cauză», Curtea a sancţionat unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau”.
Coroborând aceste considerente cu pct. 2 al dispozitivului Deciziei nr. 67/25.10.2022 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit căruia „Normele referitoare la întreruperea prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituţie şi art. 5 din Codul penal”, rezultă că în cauză este identificabilă o succesiune de legi penale în timp sub aspectul existenţei cazurilor generale de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, care va fi supusă principiului de identificare a legii penale mai favorabile. (…)
Ca şi o consecinţă a publicării acestei prime decizii CCR (nr. 297/2018), în lipsa oricăror repere normative concordante cu exigentele impuse de prevederile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, la nivelul dreptului substanţial nu pot fi identificate în niciun moment, de la data intrării în vigoare a Noului Cod penal la data de 01.02.2014 şi până la data împlinirii termenului general de prescriptie a răspunderii penale, norme care să identifice actele ce pot genera efectul întreruptiv de prescripţie.
În acest sens, în considerentele Deciziei 358/2022 (par. 68) Curtea Constituţională a arătat în mod explicit că „nu a impus ca toate actele care se comunică suspectului sau inculpatului sau toate actele care presupun participarea suspectului sau inculpatului să fie privite ca acte care sunt apte să întrerupă cursul prescripţiei răspunderii penale, stabilirea acestora intrând în competenţa legiuitorului, cu condiţia esenţială ca acestea să îndeplineasăa exigenţele menţionate de către instanţa de contencios constituţional.” (…)
Faţă de aceste considerente, se conchide că durata termenului de prescripţie a răspunderii penale faţă de inculpați se impune a fi calculată prin raportare la durata termenului general de prescripţie prev. de art. 154 alin. 1 lit. c C.pen., raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege de la 3 la 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranți, prev. de art.263 alin.1 și 2 lit.a Cod penal. Acest termen de 8 ani s-a împlinit în luna aprilie respectiv mai 2016, în cazul inculpaților Grozav Pavel, Grozav Ioan, Pop Marius, Cicai Florinel, SC Grozav Trans SRL Năsăud, respectiv Belbe Florin și Panaitov Ion”, a precizat instanța în documentul citat.
Cu privire la confiscare, instanţa a reținut că nicio probă din dosar nu a indicat faptul că inculpații ar fi primit sume de bani “în scopul comiterii infracțiunii de trafic de migranți, în condițiile în care sumele de bani care ar fi fost promise pentru acest lucru s-ar fi dat și primit după ajungerea la destinație a migranților”.
