Curând va începe judecata pe fond în dosarul pădurarului de la Ocolului Silvic Izvorul Someșului Mare acuzat în primăvara anului trecut că a dat șpagă pești, țuică și mezeluri, șefului Gărzii Forestiere Județene Bistrița-Năsăud. Procurorii au scos de la dosar probele anulate de instanță în camera preliminară și au remediat rechizitoriul, astfel că judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, acolo unde Parchetul a contestat decizia judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, au dat undă verde pentru începerea cercetării judecătorești.
Etapa de cameră preliminară a dosarului în care Domide Ambrozie a fost trimis în judecată s-a încheiat, după ce procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a eliminat probele anulate de instanță, însă au rămas altele suficiente cât să înceapă procesul pe fond.
Apărarea a cerut restituirea dosarului la Parchet
Imediat după ce procurorul a prezentat probatoriul de la dosar remediat, dar înainte ca judecătorii de la Curtea de Apel să admită începerea judecății pe fond, avocatul lui Ambrozie a solicitat restituirea dosarului la Parchet pe motiv că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de lege), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii.
Concret, apărarea a cerut instanței să constate că procurorul de caz nu s-a conformat deciziei judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj pronunţată în cauză, întrucât “nu a procedat la excluderea tuturor actelor de urmărire penală şi a mijloacelor de probă administrate de către D.G.A. – SJ.A. Bistrița-Năsăud; nu a procedat la înlăturarea tuturor referirilor privind activitatea declarată ca nulă absolut a D.G.A. – S.J.A. Bistrița – Năsăud din cadrul rechizitoriului din 30.04.2024 întocmit de Parchetul pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud; nu a procedat la înlăturarea tuturor referirilor privind activitatea declarată ca nulă absolut a D.G.A. – SJ.A. Bistrița-Năsăud din cuprinsul actelor de urmărire penală (ordonanţa de efectuare în continuare a urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale etc.)”.
Instanța a spus că probatoriul e în regulă acum
Judecătorii Curții de Apel nu au fost de acord cu solicitarea apărării și arată că activitatea de depistare în flagrant a lui Domide a fost efectuată de procurorul de caz, alături de care erau și ofițerii de la Anticorupție, și chiar dacă din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante au fost înlăturate mențiunile despre cei de la DGA, actul, care constituie mijloc de probă, nu este lovit de nulitate absolută, în condițiile în care procurorul care a participat ca titular, era cel îndrituit de lege să o îndeplinească.
“În ce priveşte procesul – verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 15.04.2024, se constată că activitatea de depistare în flagrant a inculpatului a fost efectuată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița – Năsăud şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul DGA – Serviciul Județean Anticorupţie Bistrița – Năsăud.
În considerarea dispoziţiilor din încheierea penală nr. 536/14.11.2024 prin care s-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate de către ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie, contribuţia acestora la operaţiunea de prindere în flagrant a inculpatului este nulă.
Cu toate acestea, operaţiunea în sine, de desfăşurare a activităţilor de prindere în flagrant a inculpatului, care constituie în fapt procedeul probator, materializată în procesul – verbal de constatare a infracţiunii flagrante care constituie mijloc de probă, nu este afectată în totalitate de nulitate, devreme ce procurorul care a participat ca titular, era cel îndrituit de lege să o îndeplinească.
Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 22/2018, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală şi s-a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei”, din cuprinsul lor, se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
În motivarea deciziei, Curtea a constatat că menținerea mijloacelor de probă în dosarele cauzelor penale, după excluderea probelor corespunzătoare acestora, ca urmare a constatării nulității lor, este de natură a influența percepția judecătorilor, învestiți cu soluționarea acelor cauze, asupra vinovăției/nevinovăției inculpaților și de a-i determina să caute să elaboreze raționamente judiciare într-un sens sau altul, chiar în lipsa posibilității invocării, în mod concret, a respectivelor probe în motivarea soluțiilor, aspect de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție a persoanelor judecate.
Spre deosebire de soluția juridică anterior menționată, eliminarea fizică a mijloacelor de probă din dosarele penale, cu ocazia excluderii probelor aferente, prin declararea lor ca fiind nule, conform prevederilor art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală, excludere ce presupune atribuirea unei duble dimensiuni sensului noțiunii de „excluderea probei” — respectiv dimensiunea juridică și cea a eliminării fizice, — este de natură a garanta, de o manieră efectivă, drepturile fundamentale mai sus invocate, asigurând, totodată, textului criticat un nivel sporit de claritate, precizie și previzibilitate. Prin urmare, Curtea Constituţională a reținut că doar în aceste condiții instituția excluderii probelor își poate atinge finalitatea, aceea de a proteja atât judecătorul, cât și părțile de formarea unor raționamente juridice și de pronunțarea unor soluții influențate, direct sau indirect, de potențiale informații sau concluzii survenite ca urmare a examinării sau reexaminării empirice, de către judecător, a probelor declarate nule.
Ca atare, în vederea garantării unui proces echitabil și a prezumției de nevinovăție a persoanelor judecate, se impune a se înlătura fizic, de la dosarul cauzei, mijloacele de probă afectate de nulitate.
Ca atare, ordonanţele de continuare a urmăririi penale şi de punere în mişcare a acţiunii penale, în care se face referire la contribuţia angajaţilor DGA, afectată de nulitate, neconstituind mijloace de probă nule, nu se impune a fi înlăturate fizic de la dosar.
Pentru acurateţe, ele puteau fi corectate, prin eliminarea menţiunilor privind contribuţia DGA, însă ceea ce este relevant şi interesează este dispoziţia de înlăturare a mijloacelor de probă nule, care s-a pus în executare. Potrivit art. 346 alin. 5 Cod Procedură Penală, probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.
Pentru aceste argumente, solicitarea inculpatului de restituire din nou a cauzei la Parchet nu este întemeiată. O asemenea solicitare ar fi admisibilă doar în situaţia în care aceste neregularităţi, subsecvente dispoziţiilor de excludere a probelor şi remedierii rechizitoriului, ar atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii, ceea ce nu este cazul”, a precizat instanța clujeană în încheierea penală.
Drept urmare, Curtea de Apel Cluj a dispus începerea judecății pe fond în dosarul în care Domide Ambrozie este acuzat de dare de mită.
