Unul dintre cele mai recente rapoarte ale Inspecţiei Judiciare vizează faptul că, la nivel naţional, hotărârile judecătoreşti sunt redactate cu întârziere. La nivelul instanţelor din jurisdicţia Curţii de Apel Cluj sunt peste 18.000 de hotărâri în întârziere de care ar fi trebuit să se ocupe aproape 200 de judecători. La începutul lunii august 2294 de hotărâri erau restante, adică nu fuseseră redactate. Această lentoare cauzată, de cele mai multe ori din cauza aglomerării numărului de dosare atribuite unui judecător, arată adevărata vigoare a sistemului justiţiei din România.
Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, la Curtea de Apel Cluj 42 de judecători au restanţe atunci când vine vorba despre redactarea hotărârilor, iar 932 de hotărâri au fost redactate cu întârziere. Această instanţă are o încărcătură de 10315 dosare. La Tribunalul Cluj, 17 judecători au restanţe la redactarea hotărârilor, dar numărul de hotărâri redactate cu întârziere este aproape triplu faţă de Curtea de Apel Cluj: 2890 de hotărâri. La judecătoria Cluj-Napoca, sunt 12 judecători cu restanţe la redactarea lor şi 4699 de hotărâri au fost redactate cu întârziere.
”La nivel național, numărul total al hotărârilor redactate cu întârziere pe întreg anul 2022 a fost de 224.949, în scădere față de anul 2021 când s-au înregistrat un număr de 240.886.
Există instanțe unde acest indicator a scăzut semnificativ, de exemplu curțile de apel Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Târgu Mureș și Timișoara. Datele statistice atestă faptul că numărul de restanțe nu este explicabil decât în mică măsură prin raportare la complexitatea cauzelor soluționate. Astfel, așa cum se poate observa din situațiile statistice anterior expuse, există instanțe ce înregistrează complexități ridicate și unde nu se înregistrează restanțe ori acestea sunt nesemnificative – de exemplu curţile de apel Brașov, Cluj, Galați, Pitești, etc”, arată o parte din raport.
Însă, din datele cuprinse în referatele întocmite de echipele de inspectori implicați în activitatea de monitorizare reiese faptul că, de regulă, în cadrul aceleiași instanțe, repartizarea restanțelor nu este nici pe de parte egală, existând doar unii judecători ce înregistrează numere foarte ridicate de hotărâri restante. Astfel, chiar și la instanțele care înregistrează încărcături mari și foarte mari de activitate, nu toți judecătorii redactează hotărârile cu întârziere. De altfel, din situația centralizatoare, rezultă faptul că doar 3170 de judecători au înregistrat întârzieri în redactare. Raportat la totalul cauzelor soluționate de instanțe la nivel național în anul 2022 (2.069.814 de dosare), numărul total de 224.949 de dosare în care s-au înregistrat întârzieri în redactare reprezintă un procent de 10,87 %, în scădere față de 11,77 % înregistrat în anul 2021.
Un singur judecător sancţionat pentru redactarea hotărârilor cu întârziere
Chiar dacă hotărârile redactate cu întârziere se numără cu toptanul în instanţele clujene, anul trecut un singur judecător din instanţele aflate sub jurisdicţia curţii de Apel Cluj a fost sancţionat.
Conform raportului Curții de Apel Cluj în cursul anului 2022, a fost pronunţată doar o hotărâre de sancţionare a unui judecător, respectiv Hotărârea Secţiei pentru Judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 18J/2022, prin intermediul căreia judecătorul Florin Eugen Baboş de la Judecătoria Jibou a fost sancţionat cu diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 25% pentru o perioadă de un an, ”pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
Mai exact, articolul citat se referă la ”nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile”.
În concluzie, se arată în raport, ”din perspectiva integrităţii şi a responsabilităţii profesionale se poate aprecia că la nivelul Curţii de Apel Cluj, nu au fost înregistrate probleme majore noi, judecătorii instanţei asumându-şi, ca regulă, în mod corect statutul profesional şi adaptându-şi conduita la exigenţele morale pe care funcţia le implică”.
Iată minuța Secției pentru judecători a CSM în materie disciplinară privind sancționarea judecătorului Florin Eugen Baboș de la Judecătoria Jibou (dosarul nr. 18/J/2022):
„Admite în parte acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului Baboș Florin Eugen – judecător în cadrul Judecătoriei Jibou. În baza art.100 lit.b) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplică domnului Baboș Florin Eugen – judecător în cadrul Judecătoriei Jibou – sancțiunea disciplinară constând în ‘diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 25% pentru o perioadă de 1 an’ pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. h) teză I din același act normativ.
Respinge acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului Baboș Florin Eugen-judecător în cadrul Judecătoriei Jibou pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. t) teza a II a din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție”.
Salariile la timp, hotărârile cu întârziere
Potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, salariile brute ale magistraților sunt cuprinse între 16.171 lei pentru un magistrat asistent și 32.731 lei pentru președintele Înaltei Curți. La aceste salarii se adaugă însă și o mulțime de sporuri pentru condiții de muncă grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și spor pentru păstrarea confidențialității. Aceste sporuri sunt menținute la nivelul din decembrie 2022, respectiv 15%, 25% și 5%, plafonat la 30% din indemnizația de încadrare/salariul de bază. Concret, un magistrat asistent încasează pe lângă cei 16.171 lei cel puțin 4.851 lei și cel mult 7.038 lei, președintele ÎCCJ încasând pe lângă cei 32.731 lei și sporuri de 9.207, din care se scad impozitul pe venit și contribuțiile. Spre comparație, datele publicate pe site-ul Ministerului Public arată că salariile procurorilor nu sunt atât de mari ca ale judecătorilor. Acestea pleacă de la un minim de 20.880 lei brut la care se adaugă sporuri de risc și suprasolicitare neuropsihică, spor de confidențialitate, spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, un total de 6.264 de lei. Un procuror cu vechime mai mare de 20 de ani are o indemnizație de încadrare de aproape 30.000 lei, plus sporuri cumulate de 8.970 lei. Procurorul general al PÎCCJ are o indemnizație de încadrare de 35.178 lei, la care se adaugă sporuri de 10.554 lei, potrivit datelor publice la data de 30 septembrie 2023.
