Raportul tip audit al Comisiei Europene înaintat în spațiul public săptămâna aceasta vizează independența sistemului judiciar și a statului de drept în țările membre ale Uniunii Europene. În urma raportului, Cătălin Predoiu, actualul ministru al justiției s-a angajat public în modificarea legilor și procedurilor considerate problematice de către Comisia Europeană. Primele câteva proiecte din această serie au fost deja înaintate către Consiliul Superior al Magistraturii. Modificările au stârnit controverse atât în rândul populației de rând precum și în interiorul instanțelor de judecată.
Raportul Comisiei Europene bifează mai multe puncte de importanță la care România mai are de lucrat. Deși în raport țara noastră nu a fost criticată la fel de dur precum Ungaria sau Polonia, comisia de evaluarea s-a declarat îngrijorată de starea statului de drept din România
Printre capitolele analizate în raport, aducem aminte de independența justiției evaluată ca fiind în pericol din cauza modificărilor aduse în perioada 2017-2019 atât prin modificări votate în parlament cât și prin multitudinea de ordonanțe de urgență folosite de foștii miniștrii ai justiției pentru a evita un vot parlamentar nefavorabil.
“Probleme majore au fost create prin înființarea Secției speciale de investigarea a infracțiunilor judiciare (SIIJ), sistemul de răspundere civilă a judecătorilor și procurorilor precum și schemele de pensionare anticipată a oamenilor din justiție, dar și statusul numirii procurorilor și judecătorilor de rang înalt.
Implementarea acestor măsuri a ridicat probleme cu privire la presiunea pusă pe judecători și procurori precum și cu privire la calitatea, eficacitatea și independența procesului juridic efectuat în curțile din România”, se relevă în raportul publicat pe site-ul comisiei Europene.
Contextul Raportului Comisie
Prin modificările modificările aduse în perioada 2017-2019 comisia notează încercările repetate ale coaliției PSD-ALDE-UDMR în dorința liderului PSD si Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea de putea avea un mecanism de control mai puternic asupra oamenilor din sistemul judiciar.
Una dintre modificările intenționate de celebra OUG 13 era introducerea unui prag de 200.000 de mii de lei privind prejudiciul la abuz în serviciu, în condițiile în care paguba din dosarul angajărilor fictive era de 108.000 de lei.
OUG 13 a fost retrasă de Guvernul PSD la presiunea străzii, însă până la urmă Coaliția PSD-ALDE-UDMR a introdus în legislație modificări considerate nocive de către magistrați și Uniunea Europeană, precum înființarea Secției Speciale, reducerea vârstei de pensionare sau limitarea atribuțiilor președintelui de a respinge o singură dată propunerile de numire a procurorilor șefi venite din partea ministrului Justiției.
De notat în Raportul Comisiei Europene este și paragraful care face referire la implicarea societății civile în menținerea statului de drept în România. Raportul apreciază implicarea cetățenilor în protejarea statului de drept prin diferite acțiuni de coeziune socială
“ În România, implicarea puternică a societății civile a reprezentant elementul-cheie în încurajarea reformelor în lupta anti -corupție și în apărarea statului de drept în această țară”, este declarat în raport.
Predoiu dorește schimbări majore la legile justiției
După publicarea raportului, în care a și fost menționată de altfel intenția actualului ministru al justiției de a aduce modificări legii pentru a îndrepta greșelile făcute în anii anteriori, Cătălin Predoiu a înainte mai multe proiecte prin care dorește o redresare a sistemului judiciar. Printre măsurile vehiculate se numără desființarea Secției speciale, restabilirea atribuțiilor președintelui la numirea magistraților șefi, și eliminarea schemelor de pensionare anticipată.
Propunerea pentru desființare SIIJ vine în contextul în care în noiembrie este așteptată o decizie în acest sens din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Avocatul general al CJUE a declarat pe chiar luna trecută că, din punct de vedere legal, secția specială contravine legislației europene în vigoare deoarece această secție nu aduce garanții de funcționare independentă față de puterea politică din România.
O altă parte din proiectul lui dorește restituirea dreptului de a numi sau respinge, în urma unei motivări pertinente, propunerile de numire în funcție a procurorilor șefi făcute de ministrul Justiției. La fel și în cazul revocării. Această modificare ar putea trece peste decizia CCR din 2018 care a dus la scandalul revocării procurorului șef DNA, Laura Codruța Koveși.
“În plus, proiectul lui Predoiu ar putea modifica și procedura de numire a șefilor de instanțe precum președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acum, semnătura președintelui pe decretul de numire este pur formală, numirea propriu zisă este făcută de Secția de judecători a CSM. Așa s-a ajuns în situația ca Secția pentru judecători controlată de Lia Savonea să o numească în funcția de președinte a ÎCCJ pe judecătoarea Corina Corbu, fostă inculpată într-un proces de corupție, dar achitată fără eliminarea oricăror îndoieli privind integritatea ei morală” – au precizat jurnaliștii G4 Media conform unor surse guvernamentale
Proiectele de au primit aviz negativ
Inițiativele Ministrului Justiției au fost criticate de către Consiliul Superior al Magistraturii. Avizul negativ dat de CSM pentru proiectele lui Cătălin Predoiu vin pe fondul unei lipse de implicare a mai multor specialiști în elaborarea documentelor. Consiliul susține că proiectele prezintă lacune deoarece au fost elaborate fără consultarea persoanelor vizate.
Comunicatul integral al CSM
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act cu îngrijorare de proiectele de modificare a Legilor justiției astfel cum au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției la data de 30 septembrie 2020.
În acest context, Consiliul aduce la cunoștința opiniei publice că proiectele aflate în dezbatere au fost elaborate fără consultarea şi implicarea instanțelor judecătorești, parchetelor sau a Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii susține în mod ferm că orice viitoare reglementare în materie trebuie să conțină suficiente garanții privind independența magistraților, separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor şi asigurarea rolului constituțional al Consiliului.
Totodată, raportat la momentul punerii proiectelor în dezbatere publică, Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm orice eventuală folosire a justiției în scop electoral.
Consiliul asigură corpul profesional al magistraților că se va implica activ pentru apărarea independenței justiției, prezervarea elementelor fundamentale ale statutului judecătorilor şi procurorilor şi funcționarea instituțiilor din sistemul judiciar.
Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că numai prin garantarea independenței justiției poate fi asigurată funcționarea statului de drept în scopul protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului.
Propunerile sunt puse în dezbatere publică până pe 31 martie 2021. Aceste proiecte reprezintă un test atât pentru partidul de guvernământ, care va trebui probabil să-și cedeze o parte din controlul asupra puterii legislative dacă va prelua majoritatea în parlament după alegerile din decembrie, cât și pentru Președintele Klaus Iohannis, care va fi nevoit să colaboreze îndeaproape cu membri CSM pentru a asigura o independență a justiției dar și o structură bazată pe integritate și fără antecedente de moralitate în spațiul public.
