Problemele RetuRo – SGR devin din ce în ce mai grave, iar oamenii îşi pierd răbdarea

Problemele RetuRo – SGR devin din ce în ce mai grave, iar oamenii – atât clienţii, cât şi comercianţii – îşi pierd răbdarea. Aceştia reclamă multe nereguli în ceea ce priveşte implentarea sistemului de garanţie-returnare. Cei mai afectaţi sunt micii comercianţi care se plâng, pe bună dreptate, că pe lângă implementarea defectoasă a sistemului, au şi o relaţie foarte proastă cu reprezentanţii Returo, care nu răspund nici la mailuri, nici la telefoane. Astfel, atât comercianţii cât şi clienţii au refulat cu plângeri în secţiunea de comentarii la postările, foarte frumos coafate, de pe pagina oficială de Facebook a RetuRo. Răspunsurile ReutRo sunt ori evazive, ori realmente stupide. Uneori, Reutro îşi perimte chiar să răspundă ironic şi să ia la mişto oamenii ajunşi la capătul puterilor. Gazeta de Cluj l-a contacat pe Călin Cozma, Preşedinte Executiv Federaţia Patornatelor din Industria Ospitalităţii (FPIOR), fost candidat la primăria miunicipului Cluj-Napoca, actualmente consiler local, pentru a-i solicita un punct de vedere în legătură cu sistemul RetuRo

Gazeta de Cluj a mai publicat un articol în care a vorbit despre acţiunile în instanţă împotriva sistemului de Garanţie-Returnare Returo. Vă reamintim că cel mai mare producător de băuturi din România, Romaqua Group,  a cerut în instanţă suspendarea sistemului de garanţie RetuRo SGR. Directorul general al Romaqua Group, care ocupă și funcţia de  președinte al Patronatului din Industria Apelor Minerale, Radu Lăzăroiu,  motivează acţiunea în instanţa susţinând că proiectul a fost lansat înainte ca infrastructra necesară să fie finalizată şi, de asemenea, că RetuRo ar trebui să fie o organizaţie non-profit, nu o S.A (societate pe acţiuni). Însă, RetuRo susţine că  companie care s-a infiinţat prin afilierea a trei asociaţii – cărora li se adaugă şi Statul Român cu 20% din acţiuni – care şi-a asumat, prin Actul Constituv, principul non-profit. 

În continuare, Gazeta de Cluj vă prezintă cele mai acute nemulţumiri ale oamenilor referitoare la programul Returo. Platforma de socializare Facebook pare că a devenit singura modalitate prin care clienţii şi comercianţii pot să comunice, minimal, cu reprezentanţii RetuRo care au replică la orice. După cum se vede în răspunsurile oferite, RetuRo nu îşi asuma nicio vină şi pasează constant responsabilitatea.

Cu ce se confruntă comercianţii 

În lipsa altor canale de comunicare, pagina oficială de Facebook a fost inundată cu plângeri din partea comercianţilor, care semnalează, în secţiunea de comentarii, neregulile sistemului RetuRo. Unele dintre cele mai mari probleme întâmpinate sunt comunicarea deficitară şi facturarea unei canităţi mai mici de ambalaje decât cea primită în realitate în centrele de colectare, aşadar comercianţii primesc bani pe mult mai puţine ambalaje decât trimit.

„Un sistem foarte prost! Colegii dumneavoastră, „operatorii”, nici nu se sinchisesc să raspundă la telefon. Şi nu mi s-a întamplat doar o singură dată să nu raspundă. În mai multe dăţi am sunat şi am lasat apelul mai mult de 60 de min şi nu a raspuns nimeni. Să nu mai vorbesc despre faptul că şoferii refuză să ridice sacii pe motiv ca sunt prea grei. Sau despre faptul ca nu facturati cantitatea care vi se preda. Dar ştiu, staţi în spatele unei legi care obligă comerciantii sa preia ambalajele”, a comentat cineva

„Ieri am primit autofactura pe luna iunie! A fost de infarct! Din 6763 de sticle mi s-au facturat 1703! Am trimis mail catre ei, nu mi raspunde nimeni! Am vorbit cu o operatoare, nu mi-a dat o soluţie clară! colectarea se face manual, mai am in depozit cca 10000 de ambalaje, nu mai primesc de la clienti”.

„Am făcut solicitarea de ridicare până să mi vina auto factura, acum aștept răspuns și la solicitare și la mailul prin care le am sesizat diferența dintre cufrele lor și ale mele! Am avut 56 de saci, dintre care 15 au fost cu sticle de 0,33l , fiecare având 120 sticle, 8 saci cu cate 220 de doze aluminiu și restul cu peturi …Unde au dispărut aproape 5000? Ambalajele sunt păstrate corespunzător, cu etichete intacte, Intr o magazie de 200m pătrați”.

„Un sistem de tot râsul… am trimis 600 sticle si au facturat 70, 2000 peturi trimise şi 900 facturate… o pierdere mare pentru un comerciant mic!”.

În singurul răspuns oferit de Returo, aceştia motivează că astfel de diferențe pot apărea dacă ambalajele sunt neconforme, nu sunt înregistrate în registrul ambalajelor sau există erori la scanarea sigiliilor.

Tariful de gestionare pentru comercianţi

Pentru comercianţi înscrierea în SGR este obligatorie, conform HG nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile. RetuRo se laudă că, pentru a veni în sprijinul acestora, au introdus tariful de gestionare pentru comercianţi. În traducere liberă, acest tarif reprezintă o sumă de bani menită să acopere costurile aferente colectării. Suma creşte progresiv în funcţie de numărul de ambalaje colectate. Adică cu cât comercianţii trimit mai multe ambalaje către Returo, cu atât valoarea tarifului creşte. 

Comercianţii reclamă că tariful de gestionare este insuficinet şi că ar acoperi doar 10% din costurile care vin la pachet cu colectarea ambalajelor. 

„Tariful de gestionare acoperă 10% din ambalajele pe care le considerați neconforme și minus sacii speciali rezulta HOŢIE”, reclamă un comerciant. 

„Tariful de gestionare abia acopera costul sacilor si sigiliilor. pentru colectarea manuala se consuma mult timp si efort cu colectarea efectiva, cu gestionarea, cu raportarea, timp care nu este evaluat si rasplatit in niciun fel. La 4 saci plini ( în jur de 200 de peturi) s-a primit un tarif de gestionare de 40 bani. Sacii în care am pus ambalajele costa vreo 15-20 lei. Unde e avantajul comerciantului? În plus 3 sferturi din peturile predate (în jur de 150) nu au fost facturate, de ce nu știu! Nu răspunde nimeni la mesaje.”, îi răspunde un alt comerciant.

În asenimetul acestora, mai mulţi comercianţi reitereaza problema sumelor de bani pe care le primesc înapoi. Sume care devin mult mai mici din cauză că centrele de colectare refuză o bună parte din ambalajele primite: 

„Luna trecuta am trimis 3111 ambalaje selctate manual și mi s-a facturat mai putin cu 554 de ambalaje . Am trimis e mail de mai multe ori și nimic NICI un răspuns. ASTA E FURT PE FAŢĂ”

„Mail-ul a fost trimis şii nu am primit răspuns nici dupa o lună.  Dacă dumneavoastră consideraţi că sunt erori de scanare vă inşelaţi. Nu e posibil la 999 de ambalaje să dea erori pe toate 999. Şi in luna mai aţi facturat cu 127 mai putine din câte au fost la primire. Ambalajele au fost verificate de mine bucată cu bucată aşa că îmi menţin părerea că faceţi mişto de noi”, reclamă un comerciant.

Aparatele nu funcţionează, clienţii aşteaptă în soare, RetuRo îi ia la mişto

Clienţii care reciclează ambalajele reclamă că, de multe ori, aparatele nu funcţionează şi că trebuie să se plimbe pe caniculă de la un aparat la altul până găsesc unul funcţional. Mai mult, după ce găsesc un aparat funcţional aceştia trebuie să stea în soare chiar şi ore întregi la coadă din cauză că RetuRo nu a pregătit infrastructura necesară înainte să demareze acest program de o asemenea amploare. O altă problemă invocată de clienţi este aceea că aparatele au erori şi nu primesc toate ambalajele, deşi acestea au semnul de garanţie, iar cei 50 de bani au fost încasaţi. 

„Cam trist. Vin oameni in vârstă cu sacoşele, şi se văd nevoiţi să se întoarcă acasă pe o temperatură de 37 de grade, deoarece aparatele nu functionează. Eu poate sunt norocos că am maşină. Şi am mai observat ceva: la unele marketuri e mai simplu să pui un afiş cu ” defect” decat să pui pe cineva sa golească containerele”, scrie un client pe Facebook.

Un alt utilizator Facebook reclamă aceeaşi problemă:

„Mă plimb de o oră la 38 degrade prin cartier și toate magazinele au mașinile de returnare defecte. Mulțumesc Returo! Găsiți cei 12 lei în tomberonul de la colțul blocului! Să vă spălați cu banii ăștia pe cap!”.

 Cei de la RetuRo se spală rapid mâini în răspunsurile oferite şi se feresc să îşi asume orice responsabilitate. Aceştia susţin că asigurarea unei bune funcţionări a aparatelor e de datoria comercianţilor care le administrează, nu a lor. Un fel de noi  vi le-am dat, mai departe vă descurcaţi. 

Unul dintre clienţii ajunşi la limita răbdării scrie într-un comentariu că o să arunce toate ambalajele la gunoi şi o să le şi rupă eticheta, să nu mai poată fi băgate în aparat, pentru că nu mai are răbdare: „Nope, n-am răbdare, le găsiți la tomberon, turtite și cu eticheta ruptă, să nu poată fi băgate în aparat! Îmi asum pierderea dar vă umplu și gropile de gunoi cu plastic!” 

Reprezentanţii RetuRo îi oferă un răspuns ironic, luându-l la mişto: 

„Cam nasol să arunci bani la gunoi…  Dar lăsând asta la o parte, cu o astfel de atitudine nu vom putea avea o țară mai curată, de care să ne bucurăm cu toții. Să știi că te așteptăm și pe tine în Hora Reciclării!”.

O altă persoană invocă foarte pertinent o situaţie absurdă, anume că sticlele de sticlă, în loc să fie reutilizate, sunt băgate în aparatele de recliclare şi sparte, ceea ce nu este deloc sustenabil:

„Unde este SUSTENABILITATEA acestui sistem cand sticlele ajung cioburi în aparate? nu era mai rentabilă repunerea acelor sticle intacte in circuit? nu se mai consuma curent,nu se mai emanau atatea noxe” susţine acesta. 

Reprezentanţii RetuRo au o justificare chiar şi pentru acest aspect. Aceştia îi răspund că astfel evită tentativele de fraudă:

„Ambalajele din sticlă cad în sacul aparatului și se sparg, după ce au fost recunoscute de automat. Acest lucru se întâmplă pentru a evita tentativele de fraudă, în care sticla ar fi reintrodusă în automat, iar acesta ar elibera un nou voucher pentru același ambalaj.”, a răspuns RetuRo

L-am  contactat pe Călin Cozma, Preşedinte Executiv Federaţia Patornatelor din Industria Ospitalităţii (FPIOR), fost candidat la primăria miunicipului Cluj-Napoca, actualmente consiler local, pentru a-i solicita o părere  în legătură cu sistemul RetuRo:

„RetuRo este un proiect făcut pe genunghi în care antreprenorii nu au fost întrebaţi cum ar trebui să se facă proiectul respectiv. Este un proiect făcut fără transparenţă, există doar un singur operator  la nivel naţional care face povestea asta. Deci nu intră nicio concurenţă din discuţie. De exemplu, e singurul care vinde sacii respectivi. Contractele se pot face doar pe site şi nu există nimeni care să te consilieze, să îţi explice ce şi cum ai de făcut. Tu când cumperi băuturile respective, garanţia aia îţi intră într-un cont în contabilitate a cărei decontare se poate face doar prin RetuRo. Eu, ca persoană juridică, nu mă pot duce să bag sticlele în aparatele de reciclat pentru că nu îmi pot scoate din contabilitate suma respectivă.  Plus de asta, după ce vin şi îmi preiau sacii, îi numără şi  îmi trimite doar după o lună factura, iar banii sunt viraţi tot aşa, doar după o lună. Sticlele se duc la centrul de colectare de la Bonţida unde se numără automat, dacă se îndoaie sticlele de plastic nu ţi le calculează. Şi nu înţeleg un  lucru. Eu, antreprenor, ajut să facem un mediu mai bun şi plătesc banii respectivi, aştept o lună jumătate după ei,  dar de ce trebuie să plătesc eu sacii?De ce nu vine Statul Român să deconteze acei saci? E ca o taxă pe care mi-o pune în plus.”

Numeroasele probleme ale RetuRo ies la iveală, iar buba stă să se spargă tocmai pentru că reprezentanţii programului se feresc să răspundă şi să-şi asume nereuşitele. Asta ar fi primul pas pentru a putea gestiona şi corecta neajunsurile pe care le-a atras după sine Returo-SGR, un program bun, dar prost implementat.