Inaugurarea cu mare fast, în luna noiembrie 2016, al noului sediu al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud, situat în spatele Ambulatoriului de pe str. Gării, o investiţie de 1.404.745 lei din bugetul judeţean, nu a adus acel pas calitativ la care toată lumea se aştepta. Laudele fără număr rostite cu acel prilejse pare că au fost premature, toată investiţia făcută, de excepţie, calitatea deosebită a personalului, nu au însemnat nimic în plus faţă de perioada anterioară reabilitării sediului SML. Recent, un Raport al Reţelei Naţionale de Medicină Legală scoate la iveală un adevăr şocant: la Bistriţa, Medicina Legală nu poate face nici cele mai elementare investigaţii serologice.
Fără doar şi poate în judeţul Bistriţa-Năsăud a fost nevoie de investiţia respectivă, un sediu nou, modernizat pentru medicina legală şi ea este perfect justificată.
Sediul Serviciului de Medicină Legală a fost modernizat odată cu proiectul realizat pe fonduri europene pentru Ambulatoriul de specialitate al SJU BN. Reabilitarea şi modernizarea SML nu a fost eligibilă pe bani europeni, proiectul fiind realizat cu fonduri integral de la bugetul judeţului Bistriţa-Năsăud, circa 14 miliarde lei vechi. Conform preşedintelui CJ BN Emil Radu Moldovan, decizia de finanţare a proiectului de reabilitare şi modernizare a SML s-a luat pe considerentul că această investiţie era în imediata apropiere a ambulatoriului.
Mare tam- tam în seamă de nimic
Este greu de crezut acum, după aproape un an de la inaugurarea cu surle şi trâmbiţe, că cele mai elementare analize şi investigaţii, cele serologice, nu pot fi făcute la noul sediu de pe strada Gării din Bistriţa. Cu prilejul inaugurării, făcută în prezenţa preşedintelui CJ BN Radu Moldovan, a unor şefi de instituţii şi invitaţi din domeniul medicinei legale din Cluj şi Mureş, toţi fără excepţieau spus că acesta este cel mai modern sediu al unui Serviciu de Medicină Legală din Transilvania, dacă nu chiar din România.
Desigur, am fi nedrepţi să comparăm situaţia de acolo cu vechea zicală românească „afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’ ”, având în vedere ceea ce s-a realizat şi mai ales calitatea medicilor legişti, una de excepţie. Probabil că s-ar putea face orice fel de analiză şi investigaţie specifică medicinei legale, dar neavând acreditare nu pot fi realizate nici cele mai simple investigaţii.
Laudele au venit din partea preşedintelui Tribunalului BN, judecător Liliana Preda, a conducerii Parchetului de le lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, a conducerii IPJ BN, dar şi din parteaprof. univ. Dan Perju de la UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, care în cuvântul lui a precizat că „nişte condiţii mai bune pentru medicii legişti vor face ca lupta împotriva criminalităţii să aibă mai mult succes ca până acum”, în timp ce prof. univ. Vasile Siserman, actualmente la Serviciul de medicină Legală Cluj-Napoca, dar care a lucrat o perioadă şi la Bistriţa, a apreciat că este „cel mai modern sediu de Medicină Legală, cel puţin din Transilvania, dar şi din ţară”.
Imobilul reabilitat cuprinde spaţii pentru cabinete medici, cabinet medic şef, cabinet asistent şef, cabinet de consultaţii, secretariat, sală de aşteptare, laborator toxicologie, laborator histopatologie, dar şi sală pentru necropsii, cameră frigorifică şi sală predare cadavre.
Potrivit fostului director administrativ, în prezent manager interimar la SJU BN,Gabriel Lazany,până la mijlocul acestui an, adică iulie-august 2017, trebuiau făcute ultimele dotări cu echipamente specifice (mese de autopsie şi frigidere), din sursele proprii ale Medicinei Legale. Din păcate, deşi aceste lucruri s-au realizat, Raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală, spune altceva. La SMLBistriţa nu pot fi realizate analize şi investigaţii elementare, pe care orice laborator de analize medicale din judeţ îl realizează fără nici o problemă.
La ora actuală, ceea ce nu se poate realiza la Bistriţa – analize specifice medicinii legale – se realizează la Institutul de Medicină Legală din Cluj-Napoca, care are în arondare şi deserveşte judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu, sau la institutul similar din Tg.Mureş.
Dr. Lucian Pintea, singur pe baricade, ani de zile
Şeful SML BN este doctorul Lucian Pintea, medic legist de excepţie, ajuns în funcţie după arestarea preventivă a fostului şef, dr. Codrin Horea Rebeleanu, ca urmare a unui flagrant de ”doi bani” realizat de DNA pentru o presupusă faptă de corupţie. Ulterior, după o judecată care a durat mai mulţi ani şi o perioadă de penitenţă printr-un judeţ din Moldova, dr. Rebeleanu a fost reablitat, acesta revenind la vechiul lui loc de muncă, pe o funcţie de execuţie.
Este de remarcat faptul că dr. Pintea a depăşithandicapul lipsei de personal, reuşind să elibereze 1.220 de acte medico-legale, din care 234 de autopsii. Lipsa de personal din perioada respectivă a generat prelungirea unor anchete în dosare penale deschise ca urmare a unor fapte comise sau petrecute cu violenţă, accidente auto sau de altă natură.
Mai mult, în perioada respectivă, dr. Pintea a reuşit să dezlege misterul unei crime petrecute în Spania. Un tânăr din Ilva-Mică aflat la muncă în Spania a fost omorât de un alt român şi aruncat într-o piscină. Verdictul autorităţilor spaniole a fost că moartea s-a datorat unui accident. Corpul tânărului în cauză a fost adus şi îngropat în localitatea natală. La insistenţele tatălui, cadavrul a fost deshumat, iar autopsia efectută de dr. Pintea, a fost una fără echivoc: Crimă! Ulterior procurorii au identificat criminalul, o sentinţă definitivă fiind aşteptată în această toamnă la Curtea de Apel Cluj.
Probleme, nu doar la Bistriţa
În prezent, conform normelor în vigoare,care prevăd un medic legist la circa 75.000 de locuitori, SML BN are sechema aproape completă, trei medici legişti, având în vedere faptul că populaţia judeţului depăşeşte 300.000 de locuitori.
Raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală scoate în evidenţă practic două probleme fundamentale pentru medicina legală din România. Prima, că există mai puţin de un medic la 75 de mii de locuitori în 23 de judeţe, printre care, la limită, şi judeţul nostru, şi a doua, că din lipsa dotărilor, la 16 servicii judeţene de medicină legală, printre care şi judeţul BN, este imposibil să fie efectuate cele mai elementare analize de sânge.
Conform raportului în 53 de unităţi medico legale încadrarea cu personal se situează cu mult sub limita unui nivel minim acceptat în raport cu volumul de muncă. Din acest punct de vedere situaţia din judeţul BN se situează la un minim acceptabil.
„Reperul de un medic legist la 100.000 locuitori nu reprezintă un maxim ideal, ci reprezintă un minimum minimorum aflat la limita funcţionalităţii sistemului medico-legal. În situaţia când există un singur medic legist încadrat într-un serviciu judeţean de medicină legală, este iluzoriu să se vorbească de calitatea şi celeritatea activităţii judiciare”, se arată în documentul citat.
De asemenea multe servicii judeţene de medicină legală nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, acest gen de investigaţiii trebuind să fie efectuate de institutul Medico-legal teritorial, în cazul judeţului nostru, la Cluj sau Tg.Mureş, ceea ce înseamnă în primul rând cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor. Raportul spune negru pe alb, că 16 servicii judeţene de medicină legală, printre care şi cel din Bistriţa-Năsăud, ”nu pot efectua nici cea mai elementară investigaţie serologică”.
Pe de altă parte, majoritatea serviciilor judeţene care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar determinarea alcoolemiilor, întrucât sunt lipsite de mijloace de determinare a drogurilor, se mai arată în raport.
Paradoxal, raportul mai constată că resursele financiare sunt extrem de limitate în condiţiile în care SML-urile sunt adevărate fabrici de făcut bani. Orice activitate realizată este taxată, şi pe bani mulţi – expertize, autopsii, solicitări de investigaţii specifice către populaţie.
Soluţia identificată de către autorii raportului pentru buna funcţionare a serviciilor de medicină legalăeste arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât şi financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparţin. În cazul judeţului Bistriţa-Năsăud la Cluj sau la Tg.Mureş.
Profesiunea de medic legist este una de un risc considerabil. Raportul subliniază acest lucru, arătând că în aproximativ 20% dintre autopsii, medicii legişti trebuie să facă necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil, TBC activ, Hepatita B şi C, SIDA, putrefacţie avansată şi că, în ciuda folosirii unor echipamente de protecţie, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidenţa crescută a TBC şi hepatitelor în rândul personalului din instituţiile de Medicină Legală.
