Primarul Creţu nu vrea depozit ecologic

Primarul susţine ideea retragerii primăriei din proiect ca o măsură în interesul cetăţenilor din municipiu, având în vedere că autorizaţia de mediu pentru groapa de gunoi a municipiului Bistriţa este valabilă doar până la finele anului 2009. Ovidiu Creţu este de părere că poate obţine o amânare a acestui termen de închidere.

Proiectul ISPA

Groapa de gunoi a municipiului Bistriţa mai are autorizaţie de funcţionare doar până la finele anului 2009. Judeţul Bistriţa-Năsăud a caştigat un proiect ISPA pe deşeuri, valoarea proiectului fiind de circa 30 de milioane de euro, prin care urma construirea unui depozit de deşeuri ecologic în localitatea Tărpiu, din comuna Dumitra, care va deservi toate cele 62 de primării din judeţ.

Nici o speranţă pentru rampa ecologică

În anul 2007, judeţul Bistriţa-Năsăud a fost la un pas de a pierde finanţarea ISPA, deoarece pe ultima sută de metri fostul primar al municipiului, Vasile Moldovan, s-a răzgândit vis-a-vis de amplasarea acesteia, cerând mai marilor judeţului să găsească alte soluţii. Apoi Primăria Dumitra a acceptat ca rampa ecologică să fie amplasată pe teritoriul comunei. Chiar dacă există propuneri de a scăpa de această gropă de deşeuri, lucrurile se mişcă mult prea încet, fapt pentru care cel mai probabil vom scăpa de actuala groapă de gunoi de pe teritoriul municipiului doar în 2011.

După acceptarea amplasării rampei ecologice de către Primăria Dumitra, acum nu mai este sigură continuarea proiectului pentru depozit ecologic, deoarece primarul Ovidiu Creţu va retrage municipiul din acest proiect în cazul în care Consiliul Judeţean nu va reuşi să lămurească situaţia cu celelalte primării care sunt cofinanţatori în proiectul privind construirea depozitului ecologic de la Tărpiu.

Primarul Bistiţei este de părere că nu există şanse nici măcar în anul 2010 ca gunoaiele să fie depozitate la Tărpiu, posibilitatea fiind redusă din cauză că lucrurile merg mult prea încet.

În mod normal, până la finele lunii decembrie, autorităţile judeţene ar fi trebuit să organizeze licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor de construcţie a noului depozit. Deşi termenul a fost depăşit cu aproape două luni, încă nu se ştie nimic de termenul la care se va desfăşura licitaţia. Locul unde ar urma să fie depozitate toate rezidurile menajere din judeţ ar trebui finalizat până în 2010.

Dezastru ecologic la Bistriţa

Un posibil dezastru ecologic îşi face prezenţa în municipiul Bistriţa, iar dezastrul s-ar putea produce din cauza enormelor cantităţi de gunoaie menajere existente în cele două rampe de deşeuri din municipiu.

Rampa monitorizată de Comisia Europeană are ca termen finele anului 2009 şi aparţine societătţii de salubrizare SC Urbana SRL. Depozitul ce aparţine societăţii Urbana se întinde pe o suprafaţă de cinci hectare şi are o înălţime de maxim şapte metri. Zona actuală de depozitare ajunge la patru metri înălţime, depozitul este prevăzut cu drenări pentru scurgerea biogazului.

Situarea depozitului pe malul râul Bistriţa este unul dintre motivele pentru care a fost închis anul trecut.

Conştienţi de permanenta sursă de poluare, cealaltă rampă de deşeuri menajere ce aparţine societăţii de salubrizare SC Codrişor SRL, a rămas încă în stare de funcţionare.

Aici există riscul producerii unei explozii din cauza marilor acumulări subterane de biogaz. Din cauza gestionarii proaste a depozitului de deşeuri, la circa 14 metri adâncime s-au acumulat pungi de biogaz.

Depozitul SC Codrişor, situat în apropierea depozitului Urbanei, se întinde pe o suprafaţă de un aproximativ un hectar. Cu trecerea timpului, rampa s-a dezvoltat pe verticală, ajungând la o înălţime de 20 de metri.

Este cunoscut şi faptul că până acum au avut loc numeroase incendii din cauza autoaprinderilor repetate, atâ t la suprafaţă cât şi în adâncime. Fumul degajat prin arderea mocnită a resturilor menajere a poluat frecvent zona.

Ulterior, Primăria Bistriţa a înfiinţat o groapă de deşeuri menajere între celle două depozite, existente deja.

Pericol de incendiu

Groapa de gunoi a municipiului Bistriţa a creat o mare problemă în toamna anului trecut, când deşeurile au luat foc, declanşându-se astfel un incendiu care a durat aproape două săptămâni. Din cauza liniei de înaltă tensiune din imediata vecinătate, firele de electricitate s-au încălzit, o parte din municipiu şi alte localităţi rămânând fără curent electric.

Diferitele probleme care pot apărea la groapa de deşeuri sunt inevitabile şi greu de explicat, mulţi dau vina pe persoanele care şi-au construit bărăci în zonă şi care, din neglijenţă, provoacă incendii ce mistuiesc tone de deşeuri. Bineînţeles problema nu se opreşte aici, trebuie găsită o soluţie eficientă împotriva poluării.

Groapa de gunoi a luat foc de nenumărate ori iar ultima dată fumul de la aceasta a ajuns la kilomentri depărtare. În astfel de situaţii, bistriţenii care locuiesc în imediata apropiere sunt extrem de deranjaţi de aceste neplăceri create şi nu pot lăsa geamurile deschise. În unele din incendii au ars peste 7.500 de kilograme de deşeuri.

Sănătate afectată

Este inevitabil să nu ne gândim că oricând este posibilă incendierea gunoaielor. Autoritatea de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud s-a arătat de asemenea îngrijorată de situaţia creată la groapa de gunoi a municipiului, care pune în pericol sănătatea bistriţenilor, recomandând evitarea pe cât posibil a plimbărilor în aer liber în zona respectivă şi atenţia trecătorilor asupra faptului că declanşarea unui incendiu este extrem de facilă, e deajuns aruncarea unei ţigări aprinse.
În toamna anului trecut, populaţia municipiului a fost expusă la acutizarea bolilor cardio-respiratorii şi la apariţia fenomenelor iritative la nivelul căilor respiratorii superioare.

Până la o rezolvare a problemei, bistriţenilor nu le rămâne decât să suporte fumul gros al deşeurilor arzânde în cazul în care va mai izbucni un incendiu.

Un judeţ sufocat de gunoaie

Din cauza lipsei unei gropi de gunoi, oamenii au aruncat deşeurile menajere în locuri total inadecvate, cele mai multe pe cursurile de apă şi astfel primăriile respective au primit amenzi de la Garda de Mediu.

Anul trecut, 19 primării au fost amendate de către comisarii Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud. Cea mai mare amendă, în valoare de 30.000 de lei, Primăriei Rebrişoara. Nu au scăpat de astfel de “premii” nici primăriile Năsăud, Sângeorz-Bai, Ilva-Mică, Maieru, Rodna, Livezile, Prundu-Bârgăului sau Primaria Lechinţa.

Şi alte primării au fost avertizate anul trecut să-şi facă ordine în propria ogradă, fapt pentru care au primit termene de conformare. Chiar dacă locuitorii unor comune au ieşit şă-şi facă singuri curăţenie, după scurt timp gunoaiele au apărut la loc.

Gunoaiele depozitate în locuri inadecvate pot pune în pericol localităţiile în caz de inundaţii. Astfel, în urma controalelor s-au găsit depozite de deşeuri menajere în comuna Petru Rareş, pe Someşul Mare şi Valea Mare, dar şi în comuna Uriu în imediata apropiere a balastierei. De asemenea, pe Someşul Mare, în comuna Nimigea, au fost găsite astfel de depozite între podurile de la Nimigea de Jos şi Floreşti, pe malul stâng al balastierei şi pe Valea Bratosei. Probleme pe malul Someşului au fost depistate şi în oraşul Năsăud, unele deşeuri fiind în apropierea podului rutier aflat pe DN 17.

Gunoaiele pot înfunda în caz de precipitaţii gurile de scurgere şi pun în pericol cetăţenii, asemenea situaţii fiind găsite în 2008 în comunele Rebrişoara şi Maieru, dar şi în oraşul Sângeorz-Băi.

Delia Hriţuleac