În urmă cu mai bine de o lună, Ioan Tiberiu Cămărășan a reușit să anuleze în instanță Ordinul prefectului prin care i-a fost încetat mandatul de primar al comunei Silivașu de Câmpie, după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a găsit în conflict de interese. În motivare, instanța arată că, potrivit legii, conflictul de interese nu este totuna cu incompatibilitatea, iar un ales local poate fi cel mult taxat la salariu și în niciun caz cu pierderea funcției.
În 2018, Ioan Tiberiu Cămărășan, primarul comunei Silivașu de Câmpie, a fost găsit de ANI în conflict de interese.
Potrivit ANI, Ioan Tiberiu Cămărăşan „a semnat patru contracte de închiriere și patru acte adiționale privind închirierea unor suprafețe de pajiști aflate în domeniul public al comunei Silivașu de Câmpie, încheiate între unitatea administrativ teritorială și tatăl, fratele persoanei evaluate, Camarasan I. Anicuța Întreprindere Familială (în cadrul căreia persoana evaluată deținea, la acea dată, calitatea de membru întreprindere familială, iar soția acestuia calitatea de reprezentant întreprindere familială) și Cornea E. Avram Persoană Fizică Autorizată (în cadrul căreia cumnatul persoanei evaluate deținea, la acea dată, calitatea de persoană fizică autorizată”.
Edilul a atacat decizia ANI la Curtea de Apel Cluj, însă judecătorii nu i-au dat dreptate. Nici la Înalta Curte, Ioan Tiberiu Cămărășan nu a avut mai mult succes, anul trecut.
Mandatul de primar încetează doar în anumite cazuri
După ce sentința a rămas definitivă, în noiembrie 2021, prin Ordin al Prefectului s-a constatat încetarea mandatului de primar al lui Ioan Tiberiu Cămărășan, însă o lună mai târziu acesta a cerut în instanță anularea actului administrativ.
Mai întâi, acesta a cerut suspendarea executării ordinului până la judecata pe fond, însă Tribunalul Bistrița-Năsăud i-a respins solicitarea. Hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, unde magistrații au decis contrariul, astfel că Ioan Tiberiu Cămărășan a putut rămâne în funcție.
La judecata pe fond, Cămărășan a arătat că, potrivit legii, mandatul de primar încetează doar în anumite condiții.
“Dar, să observăm dispozițiile exprese ale Codului administrativ cu privire la încetarea de drept a mandatului de primar.
În primul rând, plăcut surprinși observăm că există un text special în cod, privitor la «încetarea de drept a mandatului primarului»” respectiv art. 160 din Cod care prevede explicit că:
(1) Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri:
a) demisie; b) constatarea și sancţionarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ- teritorială; d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsa privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei; e) punerea sub interdicție judecătorească; f) pierderea drepturilor electorale; g) imposibilitatea exercitării funcției din cauza unei boli grave, certificate, a altor motive temeinice dovedite, care nu permit desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic; h) pierderea, demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales; i) condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată și de modalitatea de individualizare a executării acesteia; j) deces;
(3) Data încetării de drept a mandatului în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), în situația în care legalitatea raportului de evaluare prin care starea de incompatibilitate nu a fost contestată, este data expirării perioadei în care primarul are dreptul să conteste raportul de evaluare, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice;
(4) În situația în cace este contestată legalitatea actului prevăzut la alin. (3), data încetării de drept a mandatului este data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
(7) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului Oe primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și actele din rezultă motivul legal de încetare a mandatului;
(9) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
Până aici observă că în art. 160 care reglementează încetarea de drept a mandatului de ca și cauză a încetării de drept este menționată doar starea de incompatibilitate nu și conflictul de interese, iar sub alin. (3) se fac precizări cu privire la data încetării mandatului de primar doar în caz de contestarea stării de incompatibilitate nu si de conflict de interese, ceea ce ne face să înțelegem că în un caz conflictul de interese nu poate duce la încetarea de drept a mandatului de primar”, a arătat primarul Cămărășan.
Putea fi doar sancționat
Acesta a mai subliniat faptul că, conflictul de interese și starea de incompatibilitate sunt fapte total diferite și sancționate distinct potrivit dispozițiilor legale ce reglementează cele două instituții juridice (totalitatea normelor juridice reglementează o anume categorie de relații sociale) și nu pot fi arogate competențe de legiferare prin asimilarea faptei de nerespectare a regimului juridic privind conflictul de interese stării de incompatibilitate, iar deciziile CCR ori ICCJ invocate în ordinul prefectului contestat nu abordează niciuna problema litigiului său, respectiv dacă în condițiile date constatarea unui conflict de interese în care el se afla în perioada verificării 26.06.2012-31.12.2016 duce la încetarea de drept a mandatului de primar, sau poate fi sancționat doar cu reducerea indemnizației cu 10% pentru cel mult 6 luni.
Mai mult, doar conflictul de interese penal este sancționat de lege, respectiv Codul penal, nu și conflictul de interese administrativ.
“Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 57/2019 conflictul de interese constituie abatere disciplinară și , sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maxim 6 luni și nu constitui temei al încetării de drept a mandatului de primar. Ori, din ordinul emis nu rezultă dacă măsura dispusă a fost rezultatul aplicării unei sancțiuni disciplinare, nefiind prevăzut nici eventualul temei legal al acestei sancțiuni. În plus, nici din actele dosarului nu rezultă dacă fost desfășurată vreo procedură disciplinară împotriva primarului. În concluzie, lipsește temeiul legal al încetării de drept a mandatului, care califică actul administrativ emis ca fiind nelegal, lipsind motivarea corectă în drept a ordinului emis. Prin prisma dispozițiilor legale mai sus arătate a solicitat admiterea primului capăt de cerere din acțiune și să se constate/să se dispună nulitatea/anularea Ordinului Prefectului Județului Bistrița-Năsăud nr. 266/19.11.2021 ca fiind emis în lipsa unor dispoziții legale aplicabile situației de față cu repunerea reclamantului în funcția de primar și plata indemnizației cuvenite”, a mai arătat în instanță edilul comunei Silivașu de Câmpie.
Conflictul de interese nu e totuna cu incompatibilitatea
Instanța tribunalului i-a dat dreptate lui Cămărășan.
“(…) prevederile cu privire la incompatibilitate nu sunt aplicabile în situaţia reclamantului, deoarece prin Raportul de evaluare nr. 5479/G/II/15.02.2018 întocmit de A.N.I. s-a constatat că acesta a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de interese şi nu acelea privind incompatibilitatea. Or, conflictul de interese nu se confundă cu starea de incompatibilitate, acestea reprezentând două situaţii total diferite. Pentru aceleaşi raţiuni, nu se poate aprecia nici că aplicarea prevederilor art. 160 din Codul administrativ, ce reglementează în mod exclusiv încetarea de drept a mandatului primarului pentru cazul de incompatibilitate , ar putea fi extinsă şi în cazul conflictului de interese, argumentele de similitudine susţinute de emitentul ordinului atacat neputând fi reţinute”, a precizat instanța.
Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud este definitivă, astfel că Ioan Tiberiu Cămărășan va rămâne în funcție până la final de mandat, în 2024.
