Primarii oraşelor din România vor putea să îşi angajeze consilieri personali pentru relaţia cu diaspora, dacă un proiect de lege susţinut de un grup de 23 de deputaţi şi senatori ai PNL, PSD şi neafiliaţi va trece de Parlament. Proiectul de modificare al Legii administraţiei publice locale a fost depus în prima zi a lunii septembrie în Camera Deputaţilor, urmând a fi dezbătut şi votat în maxim 45 de zile, conform termenului constituţional.
Dacă legea va fi adoptată, va fi oricum prea târziu pentru a mai limpezi puţin problemele legate de rezidenţii români din străinătate înainte de alegerile parlamentare din acest an, dar iniţiativa este una apreciată de edili.
Primarii localităţilor urbane din judeţul Bistriţa-Năsăud spun că este un pas totuşi util, care trebuia făcut mai demult, pentru că dă posibilitatea creării unor legături instituţionalizate mai strânse cu cei stabiliţi ori plecaţi temporar la muncă în străinătate.
Chemaţi să se implice direct
În forma actuală, Legea nr. 215 din 2001 privind administraţia publică locală, prevede la articolul 66 că: (1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din: a) maximum 3 persoane la oraşe şi municipii; b) maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ. Proiectul de modificare al legii administraţiei publice locale prevede adăugarea unui al treilea punct: c) un consilier personal pentru relaţia cu diaspora, membru al cabinetului primarului.
Iniţiativa legislativă, preluată şi susţinută de un număr de 23 de parlamentari români, este rodul experienţei şi activităţii asociaţiei “Centro di Assistenza e Servizi dei Cittadini Romeni in Italia” (CASCRI), asociaţie a românilor din Italia, regiunea Toscana.
Preşedintele CASCRI, Leontin Cojocea, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că a făcut această propunere pentru prima dată în luna martie a acestui an, la Comisia românilor de pretutindeni din Senat.
„Atunci am vorbit de modificarea Legii 416, în materie de ajutoare de urgenţă, acordate în caz de necesitate. Cu acel prilej am propus inclusiv introducerea acestui post de consilier pe probleme de diaspora la nivelul administraţiei publice locale. Au fost de fapt două propuneri legislative”, a declarat Leontin Cojocea.
Estimări locale, cu ajutorul firmei de …salubritate!
„În general, oraşele au mulţi cetăţeni care sunt plecaţi în afara ţării. Considerăm că este un lucru util, care trebuia făcut. Pe românii din străinătate, chiar dacă sunt plecaţi demult, sau doar stabiliţi temporar în alte ţări ori plecaţi la muncă, îi interesează ce se întâmplă în localităţile de unde au plecat”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Nicolae Moldovan , primar al oraşului Beclean.
Moldovan spune că organigrama primăriei permite angajarea unui astfel de consilier, existând şi varianta delegării de atribuţii în acest sens uneia dintre persoanele deja angajată în cabinetul primarului.
„Primul lucru concret pe care l-ar putea face un consilier cu atribuţii pentru diaspora ar fi să iniţieze un recensământ local al persoanelor care locuiesc în străinătate. Trebuie să recunoaştem că azi nu avem încă o imagine corectă cu privire la câţi cetăţeni sunt plecaţi, nici măcar pentru o lungă perioadă de timp, cu atât mai puţin a celor plecaţi temporar, pe durate mai scurte. Singura estimare care s-a făcut a fost în urma datelor obţinute cu ajutorul fostului operator de salubritate, Vitalia, împreună cu care am putut aprecia că aproape 3000 de persoane nu mai locuiesc la această oră în Beclean, fiind plecaţi din ţară”, a mai spus Nicolae Moldovan.
Diaspora, adevăraţii ambasadori
În oraşul Sîngeorz-Băi, din câte se cunoaşte la această oră, lucrează în străinătate peste 1.000 de persoane. Primarul Traian Ogâgău spune că ei sunt parte a comunităţii sîngeorzene şi că oraşul are nevoie de sprijinul lor pentru ca împreună să poată relansa dezvoltarea localităţii.
„Dacă sunt comunităţi de sîngeorzeni din diaspora, concentrate în anumite localităţi din alte ţări, această prevedere legislativă poate aduce chiar mai multe beneficii, inclusiv oraşului nostru. Şi mă gândesc aici că am putea strânge legăturile nu doar cu persoanele plecate din ţară, ci şi cu comunităţile şi administraţiile locale din localităţile unde ei s-au stabilit. Românii din diaspora au fost dintotdeauna poate cei mai buni ambasadori ai ţării. Cu siguranţă, ei sunt cei mai buni ambasadori ai sufletului românesc, purtători de mesaj ai culturii şi tradiţiilor noastre”, este de părere Traian Ogâgău.
Bugetul năsăudenilor e prea mic
La Năsăud situaţia nu este cu mult diferită. Şi aici, primăria din localitate ştie că există o comunitate numeroasă de năsăudeni, răspândită în mai multe ţări din Europa. Din motive de economie însă, Primăria nu îşi poate permite angajarea unui astfel de consilier, cel puţin nu anul acesta.
„Este adevărat că si oraşul Năsăud are un număr mare de persoane stabilite în străinătate. Totuşi nu consider că, cel puţin în acest an, ne vom putea permite un astfel de consilier pe probleme de diaspora în cabinetul primarului, pe motive de economie la bugetul local. Nu cred că se impune finanţarea unui astfel de post, bugetul primăriei fiind limitat”, ne-a explicat Mircea Romocea, primarul oraşului Năsăud.
„Mai mult, vreau să vă spun că, de la începutul anului 2016, s-a introdus în organigrama de funcţionare a primăriei postul de administrator public al oraşului, care însă nu a fost scos la concurs, şi nici nu intenţionăm curând, din acelaşi motiv. Problematicii legate de diaspora năsăudeană cred că i se poate face faţă la ora actuală prin aparatul de specialitate care funcţionează în primărie”, a mai precizat el.
La Bistriţa, telefoanele închise
La Bistriţa, până la ora realizării acestui material, nu am reuşit să contactăm pe nimeni în măsură să ne exprime un punct de vedere oficial cu privire la un eventual consilier pentru diaspora. Motivul: telefoane sunând în gol, şi mai apoi închise. Sau lipsă semnal…
Preşedintele CASCRI, Leontin Cojocea, spune că modificarea legii este o necesitate, întâlnindu-se deseori la nivelul administraţiei publice locale din ţară cazuri de legislaţie necunoscută sau neaplicată. Ori asociaţia vrea oficializarea şi responsabilizarea acestei funcţii de consilier pe probleme de diaspora.
„Sunt foarte multe problematici care pleacă de la primării şi pot fi rezolvate acolo, dar şi problematici de nivel naţional şi aici mă refer la exercitarea dreptului de vot. Concret, primăriile sunt cele care actualizează registrul electoral permanent. Nu se ştie nici acum câţi români sunt afară, câţi sunt rezidenţi, câţi nu sunt, câţi mai sunt. E o întreagă brambureală. Dacă primarii şi-ar fi făcut treaba, acest registru electoral permanent ar fi fost actualizat. Dacă şi-ar fi făcut treaba, nu ne-am fi întâlnit cu fenomenul de abandon al decedaţilor în afara ţării. Nu ne-am fi confruntat cu fenomenul de abandon al copiilor. Câte primării au în acest moment această evidenţă.? Să nu mai vorbim de taxe şi impozite. Dacă nu există un corespondent direct, cineva cu care se poate lua legătura, este imposibil să cred că, prin aparatul administrativ din prezent, primarii sunt în gradul de a rezolva această problematică. Au demonstrat până acum că nu sunt capabili de aşa ceva”, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa, Leontin Cojocea, preşedinte CASCRI.
În loc de epilog
”Mulţi s-au întrebat ce rol ar avea un consilier al primarului în relaţia cu diaspora. Vă dau un simplu exemplu: de azi dimineaţă sun, pentru o situaţie de urgenţă, la numerele de telefoane afişate de către primăria unui oraş din România, fără ca să răspundă cineva! Inclus cel afişat ca fiind „telefonul cetăţeanului”. Sper doar să reuşesc, şi să răspundă totuşi cineva, tocmai pentru că sufletul şi ochii unui copil de 24 de ani plâng, neputincios fiind, din nevoia de ajutor! Vom reuşi oare? Vom vedea…”. Este postarea recentă, a preşedintelui CASCRI, pe o reţea de socializare.
