Banii au fost ori sunt destinaţi a fi cheltuiţi în vederea realizării unor panouri informative pentru turişti, manifestările de 1 şi 2 mai, sensuri giratorii, borduri, internet. În tot acest timp multe dintre străzile municipiului arată ca după bombardament sau au fost în cel mai bun caz peticite, arătând ca o haină zdrenţuită.
Lunar, municipalitatea cheltuieşte circa două milioane şi jumătate de lei, bani prevăzuţi pentru cheltuielile salariale ale celor 636 de angajaţi. Dintre aceştia, 266 sunt funcţionari publici, 177 – personal contractual, 250 sunt asistenţi sociali personali. Alţi 209 de angajaţi aflaţi sub patronajul Primăriei Bistriţa sunt cei care prestează la Casa Municipală de Cultură, Ocolul Silvic Municipal, Serviciul de Administrare a Domeniului Public şi Serviciul de Asistenţă Socială, care au în mare parte bugete proprii alcătuite în baza veniturilor pe care le realizează.
Oricum, dacă este să facem o comparaţie a organigramei Primăriei municipiului Bistriţa, care are prevăzut un număr de 470 de posturi doar pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, cu organigrama Primăriei Cluj-Napoca, care are 1.097 de posturi prevăzute, se poate observa că cea a bistriţenilor este mai mică de 2,33 ori. Bistriţa are însă doar aproximativ 80.000 de locuitori, pe când Cluj-Napoca are în jur de 500.000. Deci este de aproape şapte ori mai mare decât municipiul nostru.
În ultima perioadă municipalitatea a alocat nu mai puţin de 23.000 de lei pentru patru panouri de afişaj, 35.000 de lei pentru a sărbători 1şi 2 mai, 31.185 de lei pentru încă trei sensuri giratorii pe lângă cele 15 existente în oraş şi 80.000 de lei pentru serviciile de internet a noului furnizor.
De asemenea, pe gardurile care au fost montate în locul fostelor treceri de pietoni, primăria a cheltuit circa 36.000 de lei, iar pentru a trasa marcajele rutiere din municipiu se vor mai cheltui încă 82.000 de lei. Totodată, municipalitatea doreşte să achiziţioneze şi borduri pentru reabilitarea străzilor din municipiu, pentru care intenţionează să mai cheltuiască circa 250.000 de lei.
Să nu se piardă turiştii în „metropolă”
Recent Primăria Bistriţa a montat în patru zone din oraş tot atâtea panouri turistice, pentru care a cheltuit 23.000 de lei, adică 230 de milioane de lei vechi. Per bucată, un panou a costat municipalitatea aproximativ 5.000 de lei, în leii vechi taman 50 de milioane. Panourile au fost amplasate în zona Prefecturii, în apropierea Parchetului, în zona Gării şi în Piaţa Decebal.
La ce bun au fost amplasate astfel de panouri, se vor întreba mulţi. Pentru ca bistriţenii, dar mai ales turiştii interesaţi să viziteze oraşul, spun reprezentanţii municipalităţii, să se descurce prin localitate, deşi o hartă la purtător este cu mult mai utilă în astfel de cazuri. Dar asta nu este totul, fiindcă harta oraşului este prezentată pe una din cele două părţi ale panourilor montate în Bistriţa. Pe cealaltă parte, vor fi afişate informaţii despre activitatea primăriei, informaţii care vor fi schimbate periodic. Aşa, ca să se mai bată niţel cu pumnul în piept.
Elementul de noutate, mai spune municipalitatea, şi de care este foarte mândră, sunt nişte plăcuţe informative – tot cu informaţii turistice – scrise în Braille pentru persoanele nevăzătoare. Ideea este de lăudat, cu atât mai mult cu cât primăria nu a cheltuit niciun leu, plăcuţele fiind donate de Asociaţia Persoanelor Nevăzătoare din România – filiala Bistriţa-Năsăud. Problema este însă alta: cum află bieţii nevăzători bistriţeni despre activitatea primăriei, pentru că de astfel de informaţii ei nu vor avea parte? În plus, degeaba au parte de astfel de informaţii, cele turistice evident, degeaba există, dacă obiectivele importante ale Bistriţei tot nu pot fi vizitate şi văzute de persoanele nevăzătoare.
Mai mult decât atât, municipalitatea va amenaja şi un centru de informare a turiştilor, care va funcţiona pe strada Nicolae Titulescu, la numărul 6. Aici cei care vor vizita oraşul vor avea la dispoziţie, potrivit municipalităţii, materiale informative despre Bistriţa.
Printre obiectivele indicate pe aceste panouri se numără instituţiile statului, o serie de clădiri monumente istorice – printre şi Casa cu Lei de pe strada Titulescu, şi parcurile, locurile de agrement şi bazele sportive din municipiu.
Şi în municipiul Cluj-Napoca există astfel de panouri informative (fără plăcuţele scrise în Braille) pentru turiştii care vizitează frumosul oraş transilvan, dar singura mare deosebire este că acelea nu au costat niciun leu municipalitatea.
Executate de o firmă cu pierderi
Panourile minune pe care municipalitatea le-a amplasat în cele patru zone ale Bistriţei au fost realizate de SC Contemporanea SRL Unirea, firmă specializată în prelucrarea profilelor din metal şi care are trei asociaţi, cetăţeni italieni – Pernechele Daniela Maria, Donnini Alessandro, şi Mazzon Angelo.
Înfiinţată în anul 2003, Contemporanea SRL a avut un oarecare profit până în 2006, potrivit listafirme.ro, în schimb în 2007 şi 2008 funcţionând cu pierderi. Dacă în 2007 societatea a avut pierderi de 12.350 lei la o cifra de afaceri de 1.297.402 lei, în 2008 cifra de afaceri scade – 346.170 lei -, însă cresc pierderile care ajung la 85.177 lei.
Cei trei italieni figurează drept asociaţi la mai multe firme din Bistriţa, dar şi din Bucureşti. Unele dintre acestea nu au înregistrate pe listafirme.ro cu cifre de afaceri, dar au avut doar pierderi în 2008. Altele nu au nici măcar activitate, potrivit bilanţurilor contabile prezentate pe site-ul amintit.
A nu se uita 1 MAI
Deşi românii, şi implicit bistriţenii traversează o perioadă critică din punct de vedere economic şi financiar, Primăria Bistriţa nu a prididit să mai cheltuiască nişte bani buni pentru organizarea manifestărilor de 1 şi 2 mai. Pentru cele două zile, municipalitatea a cheltuit nu mai puţin de 35.000 de lei – 350 milioane lei vechi. Din această sumă, 25.000 de lei au intrat în contul agenţiei care a contribuit la organizare şi a adus la Bistriţa capetele de afiş ale concertelor susţinute în 2 mai – Alexandra Ungureanu şi Crush.
Poate ameţesc şoferii
Anul acesta, Bistriţa se va mai îmbogăţi cu încă trei sensuri giratorii, pe lângă cele 15 deja existente, din care 13 au fost realizate doar în mandatul primarului Ovidiu Creţu. Cel târziu în luna iulie va apărea cel de-al 16-lea, pentru care municipalitatea va scoate scurt „din buzunar” peste 10.000 de lei. Pentru cele trei sensuri giratorii care vor răsări curând pe plaiurile municipiului se vor plăti în total 31.185 lei, deci peste 300 de milioane de lei vechi.
Unul dintre aceste sensuri va fi amplasat la intersecţia dintre străzile Bulevardul Decebal – Crinilor – Andrei Mureşanu – Ion Slavici (Apollo). Cel de-al doilea va fi amenajat în intersecţia de la Romsilva – strada General Grigore Bălan cu Petre Ispirescu, iar cel de-al treilea la intersecţia străzilor Ştefan cel Mare cu General Grigore Bălan.
Liana Mureşan
