Uitată de decenii, stațiunea Sîngeorz-Băi vrea să își recapete strălucirea de altădată cu ceea ce a făcut-o celebră acum câteva secole: tratamentul. În acest sens, Primăria Sîngeorz-Băi vrea un imens centru de tratament și recreere, care ar costa nu mai puțin de 40 de milioane de euro.
Primăria Sângeorz-Băi a pregătit un proiect ambițios cu care vrea să revitalizeze stațiunea, care a fost ignorată decenii bune. Este vorba despre un centru de tratament și relaxare, care va fi ridicat pe un teren de 8.158 de metri pătrați. Baza de tratament și relaxare va avea subsol, cu două nivele unde va fi amenajată parcarea, parter, etaj și o terasă circulabilă.
„Investiția urmărește creșterea atractivității orașului prin amenajarea unei baze modern de tratament, care să ofere atât un număr ridicat de proceduri medicale, cât și spații pentru recreerea turiștilor și localnicilor. Pe lângă acest aspect, investiția propusă va contribui la revitalizarea orașului și îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor”, se arată în memoriul depus deja de Primăria Sângeorz-Băi la Agenția pentru Protecția Mediului.
Valoarea investiției se apropie de 207 milioane de lei, cu tot cu TVA, adică aproximativ 41,4 milioane de euro. Durata de execuție ar fi de 30 de luni. Primăria Sângeorz-Băi se bazează pe fonduri europene pentru această investiție mamut.
Centrul va avea 88 de locuri de parcare, în parkingul subteran dispus pe două nivele. Pe terasa clădirii urmează să fie amplasate panouri fotovoltaice, în jur de 600. Spațiile libere din jurul clădirii vor fi amenajate pentru petrecerea timpului liber și recreere, urmând a fi amenajate piscine exterioare și un loc de joacă pentru copii.
De la sănătate, la relaxare
Primăria Sângeorz-Băi vrea să îi atragă în stațiune atât pe cei care vor să profite de proprietățile apelor minerale din zonă, dar și pe cei care vor să se relaxeze la munte, astfel că serviciile vor fi complexe și îmbinate.
„Funcțiunea principală a clădirii este de centru/bază de tratament, sens în care se propune amenajarea de spații dedicate diferitelor tipuri de tratamente cu ape minerale, pentru diferite afecțiuni, în special pentru afecțiuni reumatice. Principala sursă de ape minerală care va fi utilizată în tratamentele balneare va fi apa captată în Izvorul numărul 6 aflat în apropiere. În completarea spațiilor dedicate tratamentului se propun spații interioare și exterioare cu rol recreativ: bazine interioare și piscine exterioare pentru toate categoriile de vârstă, bazine cu hidromasaj, saune, băi turcești. Centrul de tratament va trebui să fie atât de ofertant, încât turiștii să poată să petreacă întreaga zi în centru, fără a fi nevoiți să îl părăsească pentru a-și satisface necesitățile vitale precum hrana, motiv pentru care se propune amenajarea a două zone distincte de amenajare publică: un bistro la parter care să poată să fie folosit atât de utilizatorii centrului cât și de alți turiști aflați în zonă, și un restaurant cu circuit închis amplasat la etajul 1, care să deservească exclusiv utilizatorii infrastructurii. În spațiile amenajate la exterior, vizitatorii vor putea să servească de asemenea gustări și băuturi la terasele și barul în aer liber amenajat în zona respectivă”, potrivit proiectului depus la APM.
La subsol va funcționa și o bucătărie pentru bistroul de la parter și restaurantul de la etaj, dar și vestiarele personalului, spații tehnice și un adăpost ALA.
La parter va funcționa recepția, vestiar cu grupuri sanitare și dușuri, cabinete medicale, bazine de tratament cu ape minerale, două încăperi de tratament în băi galvanice și 8 încăperi pentru tratamente în cadă. Va fi amenajată și o salină de 50 de metri pătrați.
Tot la parter va fi amenajată și o zonă de recreere pentru vizitatori, cu bazine de înot, două bazine pentru copii, bazine cu hidromasaj și saune umede și uscate, un a de tip finlandez și un frigidarium. Tot la parter va funcționa și un bistro.
La etaj vor fi amenajate zone pentru kinetoterapie, două săli de galvanoterapie, o încăpere pentru tratamente cu parafină, una pentru aerosoli, trei săli de fizioterapie, 6 săli de masaj, la etajul 1 este și un cabinet medical, băi turcești. La etajul 1 va funcționa și un restaurant. În zona de relaxare se propun sisteme de sonorizare și aromaterapie.
„Bubele” decăderii orașului-stațiune
În cadrul proiectului, beneficiarul investiției a analizat, la rece, și actuala situație a orașului-stațiune, iar concluziile nu-s roz deloc: bazele de tratament au o capacitate redusă, raportat la numărul mare de solicitări. Nu există o bază de tratament integrată, la standard internaționale, care să ofere toate tipurile de tratament într-un singur centru și să fie accesibile tuturor categoriilor de utilizatori.
Infrastructura existentă de tratament balnear are o stare precară, personalul medical a părăsit bazele de tratament, iar capacitatea de cazare în stațiune este redusă. Numărul de turiști ca urmare a lipsei investițiilor în infrastructura turistică locală a scăzut considerabil. Nici hotelurile din stațiune n-au mai fost modernizate, iar cei care vin în stațiune o fac doar în perioada de vară.
Baza de turiști s-a restrâns și mai tare, din cauza reducerii numărului de tichete de tratament decontate de CNPP. Lipsa unei strategii de branding nu ajută nici ea, iar promovarea este aproape inexistentă. Curse de legătură între Sângeorz-Băi și centrele urbane nu prea sunt. Capacitatea de cazare în stațiune a scăzut în perioada 2007 – 2019 la 57,6%. Numărul de turiști a scăzut cu 66,3% în perioada 2001 – 2019.
Stațiunea Sângeorz-Băi, recunoscută pentru apele minerale de Viena încă din 1770
Stațiunea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1245 când purta numele de Sanct Gurgh, urmând ca ulterior, în anul 1440, să apară într-un document de danie al reginei Elisabeta în care mai multe sate din Valea Someșului erau donate familiei nobiliare Jack.
De asemenea, în 1770 oficialitățile de la Viena consemnează pe harta imperială Sîngeorz-Băi ca localitate cu ape minerale datorită faptului că beneficia de numeroase bogății naturale și izvoare de apă minerale bicarbonate, sodice, calcice, magneziene folosite în cure balneare.
Specialiștii sunt de părere că apele minerale din Sîngeorz-Băi se aseamănă cu cele de la Vichy (Franța) sau Karlovy Vary (Cehia), fiind recomandate pentru tratamentul bolilor aparatului digestive, afecțiunilor hepato-biliare, bolilor metabolice și nutriționale, dar și al afecțiunilor reumatismale. După 1918, localitatea este înregistrată ca Sângeorzul Român, iar din anul 1925 ca Sîngeorz-Băi.
Inițial, după descoperirea izvoarelor s-a amenajat stațiunea numită „Băile Hebe”, numele provenind din mitologia greacă – zeița tinereții veșnice (datorită izvoarelor tămăduitoare) care potrivit mitului servea nectar la ospețele zeilor. Statutul de oraș a fost câștigat în 1960, dată după care au început o serie de amenajări edilitare urbanistice: canalizare, aducțiune de apă și ridicarea a două hoteluri de 600 și 900 de locuri de cazare, captări de noi izvoare și punerea în valoare a potențialului curativ a zonei.
