Primăria Şieu se află în vizorul procurorilor DNA şi a Departamentului de Lupta Antifraudă (DLAF), după ce Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anulat un contract de finanţare a unui proiect care viza modernizarea infrastructurii rutiere agricole din comună. Proiectul a avut o valoare de peste 4,3 milioane lei, deci aproximativ 1 milion de euro. Administraţia locală din Şieu a contestat decizia de retragere a finanţării pe bani europeni, însă fără succes, fiindcă AFIR a decis să suspende soluţionarea contestaţiei. Drept urmare, primăria a apelat la instanţă, unde a cerut anularea deciziei AFIR. A pierdut pe fond la Curtea de Apel Cluj, iar acum se pregăteşte de recurs care se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Nu adesea se întâmplă ca un contract care se derulează pe bani europeni să fie anulat în România chiar de instituţia care a dat undă verde. Numai că, atunci când derulezi un astfel de proiect eşti obligat să respecţi nişte reguli. Se pare că acest lucru nu s-a întâmplat în Şieu, unde administraţia locală s-a cam jucat cu focul. Cel puţin asta reiese din susţinerile AFIR în faţa instanţei.
Primăria Şieu a semnat contractul de finanţare, în calitate de beneficiar, cu AFIR, în calitate de autoritate contractantă în mai 2015 având ca obiect o finanţare nerambursabilă în valoare de 4.157.189 lei, echivalentul a maxim 950.584 euro pentru proiectul intitulat „Modernizarea infrastructurii rutiere agricole în comuna Şieu, judeţul Bistriţa-Năsăud”. În total, valoarea investiţiei se ridica la peste 4,37 milioane lei (circa 1 milion de euro).
În urma semnării contractului de finanţare administraţia locală din Şieu, condusă la vremea aceea de Olimpiu Iuga-Napeu (decedat pe 1 august 2016), a demarat procedurile de achiziţii pentru lucrările de execuţie, contractul de execuţie fiind semnat în octombrie 2013. Ponoasele le trage acum actualul primar Ionuţ Cifor.
Huja, „băiatul deştept de NegreştiOaş”
Contractul de lucrări a fost atribuit uneifirme din Negreşti Oaş – SC LAURENŢIU H SRL, care aparţine omului de afaceri Grigore Huja. Pe acesta, presa naţională îl descrie ca fiind unul din „băieţii deştepţi” din Negreşti Oaş şi un apropiat de-al lui Laszlo Borbely pe vremea când acesta era ministru al Mediului. Huja, prin firma sa, s-a înfipt bine la contractele pe bani publici, având în vedere că din 2007 încoace cuantumul acestora a ajuns la circa 38 milioane de euro. Unele contracte pe care firma lui Huja le-a obţinut se pare că nu au fost duse la bun sfârşit, dacă este să ne luăm după ce a scris BZI.ro în 2012. În acel an firma lui Huja a obţinut de la Administraţia Bazinală Siret un contract de 20 de milioane de lei (200 miliarde lei vechi), prin încredinţare directă, pentru regularizarea cursului râului Siret, în judeţul Iaşi.
„Banii s-au cheltuit, lucrările nu s-au finalizat, iar casele comunei Alexandru Ioan Cuza se prăbuşesc în râul Siret, din cauza eroziunii malurilor”, scria în 2012 sursa citată.
Declaraţii false şi informaţii nereale la dosarul de licitaţie
Dar să revenim la ale noastre. În mai 2015, ca urmare a unei misiuni de audit ECA (Curtea Europeană de Audit) cu privire la cheltuielile curente FEADR, beneficiarul, adică administraţia locală din Şieu, a fost reverificat.
Iată ce scrie AFIR în întâmpinarea depusă la dosarul care s-a judecat de Curtea de Apel Cluj.
„Beneficiarul Comuna Şieu, judeţul Bistriţa-Năsăud, a lansat o procedură de achiziţii publice de lucrări la data de 13 iunie 2013, valoarea estimată a contractului fiind de 4.210.741 lei (941.648 euro la cursul de schimb de 4,4715 de la data anunţului de participare). Raportul privind procedura de achiziţii a fost finalizat la 30 august 2013, iar contractul cu ofertantul câştigător, SC LAURENŢIU H SRL, a fost semnat la 7 octombrie 2013.
Au fost solicitate clarificări prin informaţii suplimentare cu privire la contractul de lucrări nr. 697/18.10.2010 încheiat cu SC CITADIN PREST SA, prin care ofertantul câştigător SC LAURENŢIU H SRL a făcut DOVADA EXPERIENŢEI SIMILARE, respectiv un contract similar încheiat în ultimii 5 ani cu valoarea mai mare de 3.450.000 lei. Informaţiile solicitate au fost: situaţia lucrărilor, în care să figureze detaliile lucrărilor efectuate în baza contractului, facturi, documente de plată, extrase de cont bancar. Până la 4 septembrie 2015, nu a fost primit niciunul din documentele solicitate. Auditorii au primit, în schimb, o adresă redactată de societatea LAURENŢIU H SRL, în care se menţionează că ofertantul câştigător nu şi-a mai menţinut cele declarate în oferta iniţială, referitor la experienţa similară, menţionând „că acest contract nu a fost trimis pentru a menţiona experienţa similară, ci cu titlu de informaţie complementară”. Această informare a fost dată la mai mult de un an de la evaluarea ofertelor şi avizarea dosarului achiziţiei.
Acest fapt conduce la neîndeplinirea cerinţei de calificare, situaţie în care oferta depusă de SC LAURENŢIU H SRL devine inadmisibilă. Ca urmare, raportul achiziţiei de lucrări nr. 641/21.03.2014, se anulează.
Luând notă de faptul că ofertantul câştigător SC LAURENŢIU H SRL nu şi-a mai menţinut cele declarate în ofertă, referitor la experienţa similară, suma decontată în valoare de 3.943.571,16 lei – finanţare nerambursabilă, devine o cheltuială neeligibilă” a precizat AFIR în documentul depus la dosar.
Totodată, Agenţia a mai precizat că au fost făcute sesizări la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă, cu privire la suspiciunea că „în oferta SC LAURENŢIU H SRL au fost cuprinse documente false sau documente care conţin informaţii nereale”.Potrivit AFIR, de toată această poveste este responsabil beneficiarul, adică administraţia locală din Şieu, care „nu a respectat obligaţiile pe care şi le-a asumat prin semnarea acestui contract”.
Cei de la Şieu spun că nu-s vinovaţi
Reprezentanţii administraţiei locale au menţionat în cererea de chemare în judecată faptul că AFIR„nu a avut aceleaşi dubii şi la data întocmirii actului de control şi a stabilirii creanţei bugetare, că la acest moment pârâta se află în soluţionarea unei contestaţii în care trebuie să răspundă motivat argumentelor părţii şi în care trebuie să aibă în vedere şi aspectele referitoare la faptele penale aflate în legătura cu impunerea”. Într-un cuvânt, AFIR ar fi responsabilă că nu şi-a făcut treaba conform legii. Mai mult, s-a invocat şi faptul că Agenţia nu a depus la dosar dovezi din care să reiasă faptul că au fost sesizate DNA şi DLAF, cu privire la posibile aspecte de ordin penal legate de contractul de finanţare încheiat de Primăria Şieu şi firma din Negreşti Oaş şi oricum sesizările respective nu ar avea o influenţă asupra cauzei.
Curtea de Apel Cluj dă cu flit primăriei
Instanţa însă nu îi dă dreptate administraţiei locale şi i-a respins cererea de anulare a deciziei AFIR.
„(…) pârâta (n. r. – AFIR) a indicat argumentele în susţinerea măsurii suspendării, întemeiate pe constatări faptice evidente. Mai mult, la dosar s-au depus dovezi ale sesizării organelor de urmărire penală cu privire la eventualitatea săvârşirii unor infracţiuni. Curtea observă că în motivarea deciziei de suspendare, pârâta se referă la aspecte concrete, sesizate în cursul activităţii de control, deci, în strânsă legătură cu aceasta. Mai mult, sunt exprimate temeri consistente cu privire la aspectele menţionate, respectiv existenţa valabilă a contractului dintre S.C. Citadin Prest S.R.L. Tg.Mureş şi S.C. Laurenţiu H S.R.L. Consecinţele unei eventuale nelegalităţi de domeniul penalului, în privinţa acestui contract, poate avea o influenţă asupra cauzei, respectiv asupra actului de impunere. (…)
Cu privire la faptul că nu ar exista o legătură între criticile formulate de parte în contestaţie şi suspendarea soluţionării acesteia, în considerarea unor aspecte penale, Curtea reţine că, potrivit art. 50 alin. 2 lit. a din O.U.G. nr. 66/2011 prevede legătura dintre motivele contestaţiei şi suspendarea soluţionării acesteia, respectiv nu există vreo dispoziţie legală care să impună pârâtei soluţionarea în etape a contestaţiei. În mod cert, acest aspect este lăsat la libera apreciere, necenzurabilă a pârâtei, fiind cert că aspectele de fond, respectiv legătură dintre plângerea penală şi impunerea realizată fiind apreciate de către aceasta ca fiind hotărâtoare pentru soluţionarea contestaţiei. Soluţionarea contestaţiei presupune analiza tuturor aspectelor invocate, ce se referă atât la procedură (formă) cât şi la fondul impunerii, astfel încât nu se poate impune pârâtei să procedeze la soluţionarea pe etape.
Cu privire la lipsa legăturii dintre aspectele de fond sesizate în contestaţie şi sesizările penale, Curtea reţine că prin dispunerea măsurii suspendării, pârâta a acţionat în limitele legalităţii, iar în privinţa oportunităţii, având în vedere limitele de analiză impuse instanţelor, au fost prezentate, în cuprinsul actului contestat, suficiente argumente de natură a contura concluzia că măsura suspendării nu a reprezentat un exces de putere din partea autorităţii”, a precizat instanţa în motivare.
