Primăria Prundu Bârgăului și Compania Națională Poșta Română se războiesc de ceva ani pentru un imobil – construcție și teren – despre care administrația locală spune că le aparține, deși în acte compania apare proprietar tabular. În ultimul proces deschis în instanță, primăria cere să se constate nulitatea absolută a întabulării și a documentației în baza căreia Poșta Română și-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului și construcțiilor înscrise în Cartea Funciară, radierea dreptului de proprietate al acesteia și reînscrierea dreptului de proprietate pe numele vechiului proprietar tabular.
Pentru imobilul în cauză, primăria a pierdut câteva procese cu cei de la Poșta Română, însă țin morțiș să devină ei proprietari, pentru a-l demola și a construi un alt obiectiv pe terenul respectiv.
Se cere nulitatea absolută a întabulării
În motivarea acțiunii, primăria a arătat că, în urma unei „cereri” înregistrate la OCPI, Poșta Română şi-a înscris dreptul de proprietate asupra imobilelor teren şi construcții cu titlu patrimoniu, invocând ca titlu HG nr. 371/1998, aspect în considerarea căruia administrația locală consideră că se impune a se constata nulitatea absolută.
“Potrivit art.3 alin.3 din HG nr.371/1998, Poșta Română, la data înființării, este proprietara tuturor imobilelor aflate în patrimoniul Regiei Autonome Poșta Română, cu excepţia celor dobândite cu alt titlu. La data apariţiei acestei legi, imobilele din litigiu nu se aflau în patrimoniul Regiei Autonome Poșta Română, condiţii în care aceasta nu a dobândit asupra imobilului din litigiu un drept de proprietate în condiţiile în care la data apariţiei legii nu avea în administrare efectivă imobilul din litigiu şi el nu era destinat desfăşurării activităţii sale specifice, potrivit obiectului de activitate. Pentru ca imobilul să între în patrimoniul reclamantei era absolut necesară obţinerea unui Certificat de atestare a dreptului de proprietate, sens în care prevăd şi dispoziţiile art. 5 din HG nr. 834/1991.
Din interpretarea acestui text rezultă că înscrierea dreptului de proprietate al regiei autonome, în speţă Compania Națională Poșta Română SA, asupra imobilelor din litigiu putea fi dispusă numai în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Doar acest certificat constituie titlul în baza căruia se poate dispune întabularea în cartea funciară. În aceste condiţii, înscrierea dreptului de proprietate pe numele reclamantei asupra terenului din litigiu doar în baza HG nr.371/1998, fără să existe un certificat de atestare a dreptului de proprietate este lovită de nulitate absolută”, arată primăria în documentul depus în instanță.
Totodată, administrația locală susține că, la data înființării, Poșta Română avea doar un drept de administrare asupra imobilelor în litigiu și nu era proprietara acestora.
“Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Regiei autonome Poșta Română, patrimoniul acesteia trebuia definitivat în conformitate cu prevederile legale. Mai mult, în momentul înființării acestei regii, trebuia stabilită componenţa patrimoniului acesteia. Hotărârea de Guvern nu individualizează patrimoniul regiei. Pe cale de consecinţă, simpla invocare a acestui act normativ nu-i conferă pârâtei un drept de proprietate asupra imobilului din litigiu. Protocolul invocat de pârâtă nu are nicio relevanţă în cauză în condiţiile în care el s-a încheiat între Direcţia Judeţeană de Poștă şi Telecomunicaţii Bistrița – Năsăud şi Direcţia de Telecomunicaţii Bistrița – Năsăud. De altfel în acest protocol s-a făcut menţiunea că pentru Oficiul Poștal Bârgăului s-au formulat divergenţe înaintate Comisiei de separare a patrimoniului. În acest protocol nu se face precizarea dacă el vizează clădirea nou construită sau clădirea veche.
Prin HG nr. 371/1998 s-a dispus trecerea în proprietatea Poșta Română SA a acelor imobile aflate în administrarea regiei şi care erau destinate desfășurării activităţilor stabilite prin obiectul de activitate a acesteia. La data adoptării acestui act normativ, Poșta Română SA îşi desfăşura activitatea în clădirea nouă, edificată pe terenul având nr. topo. 942/1 transmis de la Consiliul local al Comunei Prundu Bârgăului, iar motivul pentru care Consiliul local Prundu Bârgăului a transmis imobilul având nr.topo.942/1 pârâtei Poșta Română SA a fost acela că, în clădirea veche, urma să se amenajeze biblioteca (…). În aceste condiţii, HG nr.371/1998 vizează clădirea nou edificată pe terenul având nr. topo. 942/1. Raportat la textele invocate, este indiscutabil că imobilul din litigiu nu constituie proprietatea reclamantei Poșta Română SA şi, pe cale de consecinţă, nu putea fi întabulat pe aceasta în baza HG nr. 371/1998.
Imobilele teren şi construcţii din litigiu au fost proprietatea unor persoane fizice preluate la stat în baza Decretelor nr.712/1966 şi nr.b218/1960. În anul 1963, imobilele din litigiu s-au întabulat pe Statul Român în baza acestor acte normative şi au fost transmise în administrarea Consiliului Popular al comunei Prundu Bârgăului. Prin Decizia nr. (…)/1963 a fostului Comitet Executiv al Regiunii Cluj imobilele din litigiu au fost transmise din administrarea Comitetului Executiv al Sfatului Popular al comunei Prundu Bârgăului în administrarea Direcţiei Regionale PTTR Cluj. Prin Decizia nr. # din data de 4 ianuarie 1986 se transmite din administrarea comunei Prundu Bârgăului în administrarea directă a Direcţiei Judeţene de poştă şi telecomunicaţii Bistrița terenul în suprafaţa de 1097 mp., înscris în CF (…) Bârgăului nr.970 nr. top. nou 942/2/1. Din preambulul acestei decizii rezultă că transmiterea acestui teren s-a făcut în scopul construirii unei C.T. de 1000 linii în regim de înălţime P+1 etaje. După anul 1990, Direcţia de Poștă şi-a desfăşurat activitatea în clădirea nou construită pe terenul transmis din administrarea Comunei Prundu Bârgăului. Clădirea veche din litigiu a reintrat în administrarea efectivă a Comunei Prundu Bârgăului”, mai arată reprezentanții primăriei.
Regia avea în administrarea doar bunuri din domeniul privat al statului, care i-au fost trecute în proprietate
De cealaltă parte, Poșta Română arată că, imobilul-construcţie i-a fost transmis de către Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Comunei Prundu Bârgăului, în baza decretului nr. 409/1955, în administrare, prin Decizia nr. (…)/1963, dreptul de administrare operativă fiind fără termen şi fără plată, în baza decretelor nr. 218/1960 şi nr. 712/1966. De asemenea, imobilul-teren a fost transmis din administrarea Comunei Prundu Bârgăului în administrarea Direcţiei Judeţene de Poștă şi Telecomunicaţii Bistrița printr-o decizie din ianuarie 1986 de către Comitetul Executiv ai Consiliului Popular al Judeţului Bistrița-Năsăud, iar în anul 1991, în urma separării Regiei de Telecomunicaţii prin înfiinţarea Regiei Autonome Poșta Română SA, imobilul a fost preluat de către aceasta din urmă în baza unui protocol de predare primire a patrimoniului fostei Direcții Județene de Poștă și Telecomunicații Bistrița-Năsăud. La data înființării Compania Națională a preluat patrimoniul Regiei Autonome prin reorganizarea acesteia, reprezentanții Poștei subliniind că la data reorganizării regiei, aceasta nu avea în administrare bunuri din domeniul public al statului. Astfel, în baza HG nr 371/1998, bunurile din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Poșta Română, au fost trecute în proprietatea Poștei.
Ulterior, cei de la Poșta Română a întreprins demersuri în vederea înscrierii în CF a imobilului, însă s-au izbit de refuzul Consiliului Local Prundu Bârgăului și drept urmare s-a ajuns în instanță, unde i s-a dat dreptate în 2001, iar un an mai târziu s-a reușit întabularea. Cu toate acestea, mai susțin reprezentanții Poștei, și ulterior înscrierii în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului, Primăria Prundu Bârgăului a încercat de nenumărate ori transmiterea în mod abuziv a imobilului din patrimoniul Poștei în patrimoniul comunei. În 2017, consiliul local a adoptat o hotărâre prin care s-a aprobat efectuarea unei expertize tehnice in vederea demolării construcţiei.
„Aceste operaţiuni frauduloase au survenit ulterior soluţionării în mod irevocabil a dosarului nr. (…)/190/2012, respectiv (…)/190/2012*. prin Decizia civilă nr. ##/R/2017 pronunţată la 1 martie 2017 de Tribunalul Bistrița – Năsăud prin care s-a respins în mod definitiv acţiunea în revendicare şi rectificare de carte funciară a Comunei Prundu Bârgăului şi din care rezultă că aceasta nu deţine niciun titlu de proprietate valabil asupra imobilelor menţionate iar aceste imobile nu fac parte din domeniul public, precum şi faptul că titlul CNPR este mai calificat, mai caracterizat decât al Comunei Prundu Bârgăului. Istoricul tuturor încercărilor de transmitere în mod abuziv a imobilului, din patrimoniul Poștei în patrimoniul Comunei Prundu Bârgăului a fost prezentat de către pârâtă în dosarele soluţionate de instanţele judecătoreşti, înregistrate sub nr.: (…)/190/2012*; dosar nr. (…)/190/2017; dosar nr. (…)/112/2018; dosar nr. (…)/190/2018”, precizează Poșta Română în întâmpinarea depusă la dosar, solicitând instanței să respingă acțiunea administrației locale din Prundu Bârgăului, având în vedere că în speță există putere de lucru judecat.
Dosar trimis spre rejudecare
Magistrații de la Judecătoria Bistrița, unde s-a judecat procesul pe fond, au dat dreptate celor de la Poșta Română, însă, luna trecută, în urma apelului judecat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-a decis trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât solicitarea primăriei este total diferită celor din dosarele anterioare. În concluzie, lupta continuă, iar noi vă vom ține la curent cu privire la aceasta.
