
Primăria Nimigea este bună de plată, după ce a pierdut un proces cu Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, în care a contestat o amendă de 5.000 de lei pe care administrația locală a primit-o în 2023 din cauză că nu a înființat un serviciu pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Amenda i-a fost aplicată, după ce anterior primise două avertismente pentru că nu înființase serviciul respectiv. Și asta în condițiile în care există o ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial încă din decembrie 2001, care prevede obligativitatea consiliilor locale să înființeze astfel de servicii în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, adică până în februarie 2002. Ceea ce administrația locală din Nimigea nu a făcut timp de mai bine de două decenii.
Dar să vedem cum a ajuns Primăria Nimigea în situația în care, în iunie 2023, să primească amenda de 5.000 lei.
Este vorba despre o plângere depusă de un localnic la Poliție, prin care a sesizat faptul că mai multe animale din gospodăria sa au fost sfâșiate de niște câini. Inițial, omul a fost convins că respectivele patrupede sunt ale unei vecine și i-a cerut acesteia să le lege. Femeia a negat însă, spunându-i că sunt câini ai străzii. Acest aspect a fost confirmat ulterior polițiștilor și de medicul veterinar de circumscripție care a arătat că femeia nu figura, în ultimii doi ani, cu câini înregistrați și vaccinați. Drept urmare, oamenii legii au luat legătura cu primăria, în vederea capturării câinilor respectivi, moment în care au constatat lipsa serviciului de gestionare a animalelor fără stăpân, motiv pentru care a fost aplicată amenda de 5.000 lei. Asta după ce administrația locală a primit anterior, respectiv în decembrie 2021 și noiembrie 2022, două avertismente.
N-avem câini ai străzii, fentăm legea
După ce i-a fost aplicată amenda, Primăria Nimigea a cerut instanței să dispună anularea procesului verbal de contravenție ca nelegal și netemeinic, întrucât agentul constatator avea obligaţia sa indice in mod concret care este fapta contravențională pe care ar fi încălcat-o, pentru care i-a aplicat sancțiunea.
„Un alt motiv de nulitate este şi acela că Unitatea Administrativ Teritoriala Nimigea nu poate avea calitatea de contravenient prin prisma OUG nr. 155/2001. Textele cuprinse in dispoziţiile art. 14 alin. 1 lit. b din OUG nr. 155/2001 reglementează obligaţia consiliilor locale a deținătorilor de câini si a ONG-urilor. Deci textul art. 1 din acest act normativ face vorbire si de UAT-uri, obligaţia este a consiliilor locale si a serviciilor speciale pentru gestionarea câinilor fără stăpân. UAT-urile sunt entități juridice”, a mai precizat în cererea depusă la dosarul cauzei administrația locală nimigeană.
Totodată, primăria a mai susținut că pentru a înființa un serviciul specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, este „absolut necesar” să existe si câini fără stăpân.
“În condițiile în care nu există câini fără stăpân pe raza UAT-ului, în mod logic nu este necesara înființarea acestui serviciu specializat. Pe de alta parte, este de precizat ca serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân nu se înființează pentru controale, ci pentru evidenta si supravegherea câinilor fără stăpân. (…)
În condițiile în care o persoană fizică este proprietara câinilor care a produs un prejudiciu, nu poate sancționata contravențional comuna, pe considerentul că nu ar fi înființat un serviciu specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân”, a mai precizat administrația locală în document.
Câinii au atacat animalele din ferma unui localnic
Din întâmpinarea depusă de IPJ Bistrița-Năsăud, reiese că lucrurile nu au stat chiar așa.
„În fapt, în data de 09.06.2023, la ora 13.00, în sat Nimigea, (…), petentul nu a respectat obligația de a înființa, în funcție de necesități, serviciu specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, prevăzută în OUG 155/2001. Acest fapt a dus la moartea a mai mulți dintre vițeii prezenți în ferma numitului XX care adăpostește un număr de 5 oi, 3 miei, 2 cai, 2 mânji, 20 de porci, 5 viței și mai mulți iepuri. De asemenea, în datele de 26.05.2023, 27.05.2023 și 07.06.2023, XX a sesizat uciderea unei ovine și rănirea a două ovine și a unei bovine de mai multe exemplare canine despre care susține că ar aparține numitei AA, vecina sa de la nr. administrative (…) căreia i-a cerut să își lege câinii”, a arătat IPJ în document.
De asemenea, în raportul poliţistului care a fost la fața locului și a întocmit și procesul verbal de contravenţie, s-a arătat că vecina păgubitului a menționat că respectivii câini sunt ai străzii, iar medicul veterinar a confirmat acest aspect.
Mai mult decât atât, chiar păgubitul a declarat în instanță că a ajuns la concluzia că vecina sa a spus adevărul cu privire la faptul că nu ea este proprietara câinilor.
“ (…) fiind audiat în fața instanței, martorul XX a declarat că vecina sa i-a spus faptul că «câinii sunt haiduci, iar câinii nu sunt ai ei. Ne-am contrazis spunându-i că pe ea o păzesc iar la mine sar, iar ea a spus că nu sunt câinii ei. Ştiu că are o căţea care a fătat pe proprietatea ei… însă consider că câinii au proprietari atâta timp cât stau în curțile oamenilor. După aceste evenimente, nu am mai văzut prezenţa câinilor pe proprietatea mea, vecina a făcut gard iar eu nu am mai văzut câini în curtea ei sau a mea». (…).
Astfel, martorul a considerat pur și simplu faptul că unii din câinii care se adăposteau la vecina sa, sunt ai acesteia doar pentru că intrau în curtea sa, însă în realitate, aceștia erau câini fără stăpân în sensul art. 11 din OUG 155/2001 (câine adăpostit, ţinut pe domeniul public, în locuri publice sau în spațiile adiacente acestora, în afara proprietății stăpânului sau deţinătorului acestuia, necontrolat, nesupravegheat, liber). După ce aceasta și-a făcut gardul pentru ca aceștia să nu mai poată intra pe proprietatea sa, martorul nu a mai văzut câinii, astfel că aceştia nu îi aparţineau, astfel cum a şi menţionat persoana în cauză. Astfel, rezultă că la acel moment, într-adevăr, acei câini era «câini fără stăpân», care se adăposteau la vecina martorului întrucât aceasta avea «găuri» în gard și intrau în curtea acesteia. Faptul că martorul declară că acei câini aveau stăpâni, aparținând unor alte persoane din comună, fără a preciza detalii cu privire la proprietarii lor, nu conduce la concluzia la faptul că la acel moment acei câini nu erau câini fără stăpân în sensul art. 11 din OUG 155/2001, ci din contră, rezultatul fiind și pagubele create martorului”, a reținut instanța din declaraţia nimigeanului păgubit.
Amendă aplicată conform legii
După ce a analizat toate documentele și probele de la dosar, instanța a ajuns la concluzia că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege și nu există niciun motiv de nulitate absolută.
“În consecință, instanța apreciază că procesul-verbal a fost în mod legal și complet întocmit, respectând toate cerințele imperativ prevăzute de lege, împrejurările invocate de petentă nefiind apte de a conduce la anularea procesului verbal contestat”, se arată motivarea sentinței.
De asemenea, instanța a verificat procesul verbal de contravenție și sub aspectul temeiniciei.
“Instanţa reţine că intimata a efectuat controale privind respectarea prevederilor dispoziţiilor OUG 155/2001 încă din cursul anului 2021, iar petenta UAT Nimigea a primit două avertismente înainte de a-i fi aplicată amenda în cuantum de 5.000 lei. Primul avertisment a fost aplicat la data de 13.12.2021 (f. 18), iar al doilea avertisment a fost aplicat la data de 21.11.2022 (f. 20), amenda contravențională fiindu-i aplicată petentei ulterior, respectiv la data de 09.06.2023 (f. 19). (…)
Astfel, în mod corect agentul constatator, în urma verificărilor efectuate cu privire la sesizarea martorului XX a procedat la constatarea contravenției și aplicarea acesteia prin procesul verbal contestat.
În acest cadru, se constată că de la sancționarea anterioară a petentei şi până la întocmirea procesului verbal contestat au trecut aproape doi ani – timp în care unitatea administrativ teritorială nu a făcut nici în prezent dovada adoptării unor măsuri concrete privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege în sarcina sa. Astfel, eventuala încheiere a unor acorduri-cadru ori a unor parteneriate, neurmată de adoptarea unor măsuri concrete în acord cu prevederile legale încălcate are natura unui demers steril, susținerile părţii sub acest aspect neputând a fi primite.
Reţine instanţa că în procedura contravențională prevăzută de O.G. nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura prezumția de autenticitate și veridicitate a procesului-verbal prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispoziţiile art. 249 Cod procedură civilă, probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului învestit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din O.G. nr. 2/2001.
Cât priveşte prezenta cauză, petenta nu a făcut dovada contrară celor consemnate în actul sancționator, motiv pentru care plângerea astfel formulată urmează a fi respinsă”, se mai arată în motivare, instanța precizând că, în condiţiile în care au existat și pagube, primăria a primit amendă în cuantumul minim prevăzut de lege și “având în vedere şi împrejurarea că petenta a mai fost sancționată anterior pentru acest tip de fapte (putându-se evita situația în cauză prin înființarea serviciului specializat după aplicarea primelor sancțiuni, petenta rămânând în pasivitate), apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul”.