Municipalitatea a semnat, alături de celelalte 61 de primării din judeţ, pentru implicarea în acest proiect bazat în cea mai mare parte, pe bani europeni.
Fără a se gândi prea mult dacă pune sau nu în pericol finanţarea gropii de la Tărpiu, edilul Bistriţei bate acum în retragere şi optează pentru o fabrică de gunoi în zona Zăvoaie, locul fostei gropi de gunoi din municipiu. De asemenea, şi primăria Lechinţa a anunţat că s-ar putea retrage din proiect, deoarece nu vrea ghene de –a lungul drumului naţional.
Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu a anunţat săptămâna trecută că municipalitatea intenţionează se retragă din proiectul de management al deşeurilor, cu finalizare la Tărpiu. Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa –Năsăud” a fost câştigat de Consiliul Judeţean Bistriţa – Năsăud în decursul anului trecut.
Proiectul se desfăşoară timp de trei ani cu finalizare în 2011, şi prevede construirea unui Depozit Ecologic de deşeuri în comuna Dumitra, localitatea Tărpiu, pe o suprafaţă de 16,9 hectare. Depozitul în cauză nu va avea doar funcţie de colectare a deşeurilor, ci şi de compostare şi sortare a acestora, urmând a fi implementate şi sisteme de colectare a biogazului, de ardere, de colectare a levigatului, precum şi o staţie de epurare. Prin acest proiect, se impune construirea, în municipiul Bistriţa, a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase, şi câte unul în fiecare dintre celelalte trei oraşe din judeţ, pentru care se vor achiziţiona containere şi utilaje speciale. Capacitatea de stocare a depozitului de la Tărpiu este estimată la 1,2 milioane metri cubi, cu o durată de viaţă de 20 de ani. Valoarea eligibilă a proiectului este de 141.709.850 de lei, respectiv 43,69 de milioane de euro. 98% din această sumă, reprezintă finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Bugetul de Stat, iar restul, de 2% este contribuţia beneficiarului, prin bugetele autorităţilor locale.
O contribuţie importantă s-a stabilit iniţial şi din partea Primăriei Bistriţa care recent a anunţat că doreşte să se retragă din acest proiect, pe motiv că varianta aleasă de Consiliul Judeţean ar fi perimată, iar bistriţenii ar avea de suportat costuri suplimentare.
Primarul Ovidiu Creţu spune că hotărârea finală privind retragerea din proiectul comun cu Consiliul Judeţean va fi luată în urma unui studiu de oportunitate comandat de Primăria Bistriţa, al cărui rezultat trebuie să sosească luna aceasta. Ideea de retragere din proiect a fost semnalată şi de primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian care nu vrea amplasarea de ghene pe spaţiul public al comunei. Nici primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan nu este de acord cu platformele de pe drumul european, dar nu se gândeşte deocamdată la retragerea din proiect. La toată această situaţie se adaugă şi declaraţiile tăioase ale liderului PSD, Emil Radu Moldovan.
În aşteptarea studiului decisiv: ori fabrica, ori depozitul
Primarul Bistriţei insistă pentru realizarea unei fabrici de gunoi la Bistriţa, în schimbul „tehnologiei vechi” pe care o va avea, în opinia sa, Depozitul Ecologic de la Tărpiu. „Anul trecut, în 2009, după ce am primit câteva oferte de la firme din străinătate, cu tehnologii moderne de tratare a deşeurilor, am iniţiat un proiect de hotărâre, de asociere a municipiului cu o firmă din Spania, care dorea să facă o investiţie de câteva zeci de milioane de euro, care să asigure prelucrarea tuturor deşeurilor colectate din municipiu, şi, în paralel, până la finalizare, într-un termen de aproximativ 8 – 10 ani, să proceseze şi deşeurile din groapa de gunoi existentă. Asta însemna, renunţarea la proiectul cu finanţare europeană, care are o tehnologie veche, şi care prevede depozitarea deşeurilor respective. (…) Terenul ( n. r – pe care se vrea a fi fabrica) va fi obligatoriu lângă fostul depozit de gunoi din zona Zăvoaie, pentru că nu are nici un sens să transportăm gunoiul acela nu ştiu unde, într-o altă parte a municipiului. Varianta cea mai bună va fi ca acolo să avem o fabrică care să trateze şi deşeurile adunate din oraş, şi cele din groapa respectivă. Varianta de depozitare la Tărpiu, înseamnă costuri suplimentare pentru cetăţeanul municipiului Bistriţa, pentru că transportul se va face pe o distanţă mai lungă, iar depozitarea deşeurilor în groapă se va face contracost, iar preţurile faţă de depozitarea actuală vor creşte. Însă, înfiinţarea unei fabrici de prelucrare a deşeurilor, ar însemna, pentru cetăţeanul bistriţean, faptul că nu mai plăteşte nimic pentru depozitarea deşeurilor, distanţa este mai scurtă iar din profitul realizat din vânzarea energiei, ni se asigură şi un procent de 5%, pentru că aceasta a fost oferta care am obţinut-o”, a spus edilul. Potrivit lui Creţu, municipalitatea aşteaptă rezultatul unui studiu prin care se va hotărî retragerea sau rămânerea ca partener, în proiectul privind realizarea Depozitului de la Tărpiu. „La ora actuală, încă nu avem rezultatul studiului, care a fost câştigat la licitaţie de un institut de cercetare – proiectare din Bucureşti. Ar trebui să ne preda acest studiu la sfârşitul lunii aprilie. În funcţie de rezultat, urmează să prezint studiul de oportunitate în şedinţa de Consiliu, şi, în varianta în care el o să ne recomande acea investiţie care se face din fondurile investitorului, voi propune Consiliului Local un proiect de hotărâre prin care să ieşim din proiectul cu Consiliul Judeţean şi să rezolvăm problema la Bistriţa ”, a explicat primarul Creţu în cadrul unei întâlniri cu mass-media.
Gheorghe Marinescu: „Primăria Bistriţa nu îşi poate permite să se retragă. Nu e cale de întors! ”
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Marinescu, tot membru PSD ca şi primarul Bistriţei, cunoaşte derularea acestui proiect foarte bine, cu atât mai mult cu cât el a fost cel care a insistat pentru realizarea lui, pe vremea când se afla la cârma judeţului. Potrivit lui Marinescu, primăria Bistriţa nu îşi permite „luxul” de a se retrage din acest proiect, deoarece ar putea pune în pericol finanţarea proiectului. Totodată, Gheorghe Marinescu s-a arătat oarecum dezamăgit de faptul că, proprii lui colegi de partid, nu l-au consultat în această problemă, aflând din presă despre intenţia Primăriei Bistriţa de a se retrage din proiect. „ Noi nu putem să venim cu noi amendamente, eventual cu riscul de a pierde finanţarea. Deci, acesta ar fi punctul meu de vedere. Eu cred că până la urmă se vor găsi metodele şi raţiunile normale, şi vom avea înţelepciunea necesară să nu punem în pericol acest proiect, care este foarte mare. Suntem singurul judeţ din ţară care mai merge înainte, şi Giurgiu mi se pare că a mai avansat. Maramureşul, practic a pierdut finanţarea, şi Harghita, Covasna au renunţat la finanţare, şi nu ştiu ce se mai întâmplă cu ceilalţi. Deci, dacă nu s-au schimbat condiţiile contractului, primăria nu se poate retrage. Acolo a fost o mare luptă pentru respectarea condiţiilor. Şi eu am rugat atunci primarii să fie foarte serioşi în acest proiect. Eu aici cred că nu e cale de întors. Iar cine face treaba aceasta, îşi asumă nişte răspunderi, pentru că noi riscăm să pierdem finanţarea. Pe mine nu m-au consultat nici ai PSD – ului, am aflat şi eu practic de pe internet, punctul lor de vedere. Repet, Primăria Bistriţa nu îşi poate permite să se retragă, în condiţiile în care primăria municipiului a fost tot cea care a tergiversat aprobările pentru vechea locaţie a depozitului, şi aceea ar fi fost acum în funcţiune. Deci, dacă nu s-a schimbat condiţia impusă de Uniunea Europeană, atunci e bai! Mai ales că se lucrează deja, acţiunea a început, iar 2011 este ultimul termen”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Marinescu.
Liderul PSD, Radu Moldovan nu vrea „ groapă de gunoi depăşită de timp” !
Anunţul cu privire la retragerea Primăriei Bistriţa din proiectul de management a deşeurilor fost făcut public şi de preşedintele PSD, Emil Radu Moldovan, în cadrul unei conferinţe de presă. Liderul social democrat a declarat că groapa de gunoi de la Tărpiu pe care vrea să o facă Consiliul Judeţean este total depăşită de timp. „În Uniunea Europeană nu mai există aşa ceva. Eu şi colegii mei din partid nu vom fi părtaşi la o astfel de golăneală pe care vor să o facă pe bani veniţi de la Uniunea Europeană. (…) Primarul Creţu are foarte multe oferte din partea unor firme care vreau să vină să colecteze gratuit toate deşeurile şi să dea şi o anumită sumă de bani administraţiei. Nu să plătească de trei ori metru cub de colectare a gunoaielor cum se va întâmpla cu depozitul de la Tărpiu”, a spus Moldovan.
Luca Iancu: „Au început lucrările în termen şi acum vine cineva să de-a cu piciorul!”
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Luca Iancu este cel care s-a ocupat în mod special de acest proiect de management al deşeurilor. Iancu consideră că retragerea primăriei Bistriţa din proiect este nejustificată, într-un moment în care acest proiect este mult avansat. „Proiectul a fost aprobat de Ministerul Mediului, pe Regiunea 6 Nord – Vest de care aparţinem noi. Face parte din planul naţional de gestionare a deşeurilor în cadrul strategiei naţionale pe ţară. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, noi ne-am obligat să facem proiectul acesta, şi să închidem gropile de gunoi existente. Şi există documente foarte importante, prin care cele 62 de primării din judeţ au aderat fără nici o problemă, inclusiv primăria Bistriţa. Eu nu înţeleg poziţia unor primării ca Bistriţa şi Lechinţa am înţeles, care vor să se retragă. Sunt oameni care au semnat această asociere! Nu înţeleg efectiv, nu pricep motivaţia. (…). Acest proiect deosebit de important, aşa a fost aprobat. Adică îi dai o formă, te lupţi cu comunitatea europeană şi obţii o finanţare, păi atunci în forma în care a fost aprobat, în forma aceea va funcţiona, nu că mă trezesc eu acum că-s mai şmecher, şi peste 6 luni zic că mă retrag că aşa îmi spune mie cineva din interior. (…). La vremea respectivă ne-am luptat cu judeţele Covasna, Harghita, Constanţa, Maramureşul şi Vrancea, şi am câştigat noi proiectul. Au şi început lucrările în termenele stabilite şi acuma vine cineva să de-a cu piciorul. Eu nu mă pot pronunţa că să pierde finanţarea sau nu. Dar oricum, nu –i normal ceea ce se întâmplă”, a precizat vicepreşedintele CJ, Luca Iancu.
Primăria Lechinţa s-ar putea retrage şi ea din proiectul depozitului de la Tărpiu!
O altă primărie care a anunţat că s-ar putea retrage din proiectul de management al deşeurilor este şi cea a comunei Lechinţa. Primarul Romeo Florian spune că nu este de acord cu amplasarea ghenelor pe marginea drumului, acţiune prevăzută în contract. Florian nu exclude varianta retragerii din proiect. „Deocamdată nu se pune problema efectiv să mă retrag din proiect, dar dacă va fi cazul, poate să mă şi retrag. În proiect ni se cere să amplasăm 83 de platforme betonate, pe domeniul public al comunei. Deci, eu nu o să fac 83 de ghene în Lechinţa, pe 35 de km de drum judeţean. Sigur, în curtea blocurilor sunt de acord să dau certificat de urbanism, dar în rest, pe domeniul public eu nu o să pun ghene pe lungimea drumului judeţean. Dacă nu se găseşte o soluţie, probabil vom ieşi mai mulţi din proiect. Deci, nu ştiu cine a făcut proiectul şi cum la gândit, dar cred că nu la gândit bine şi e şi depăşit. Din discuţie telefonică cu cei de la Consiliul Judeţean care se ocupă de proiect, am înţeles că e o platformă betonată de 2 pe 4 metri, împrejmuită din trei părţi cu un gard. O parte rămâne liberă. Pe platforma aceea se pun vreo trei containere de 1800 de litri, unde lumea să-şi ducă acolo gunoiul. Acele platforme sunt din 75 în 75 de metri ca să deservească aproximativ 60 de oameni. Nu –mi convine ca pe lungimea drumului judeţean şi pe spaţiile verzi din Lechinţa să îmi fac gârlă. În condiţiile acestea, posibil să ies din proiect”, a precizat primarul comunei Lechinţa.
De menţionat faptul că ghenele respective sunt astfel concepute încât gunoiul nu poate fi împrăştiat de câini sau alte animale.
Nicolae Moldovan: „Nu o să-mi scriu eu drumul european, imaginea oraşului şi a României!”
Şi primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan, a precizat că nu va emite certificat de urbanism pentru amplasarea ghenelor pe marginea drumului naţional. Deocamdată, Moldovan nu se gândeşte să iasă din proiect. „Nu sunt acord cu platforme de-a lungul drumului naţional. No să îmi stric eu drumul european, imaginea oraşului şi a României. Oriunde în ţară, în lume, nu am văzut platforme de gunoi, ghene, la drumuri naţionale. Noi, toţi primarii, indiferent de culoarea politică, ne-am hotărât că nu vom da autorizaţie pe drumul naţional, judeţean sau principal din localităţi. Când se ridică gunoiul e curat, după ce trec 5 minute, vin câinii, vin oamenii şi se fac tot un gunoi. Nu se poate aşa ceva. Proiectul e greşit. Va trebui să combinăm proiectul, să reducem din ghenele acestea şi să ducem şi containere la cetăţeni. Eu mi-am pus flori, mi-am pus spaţii verzi, e drum european, e reabilitat… cum apare să vină acum cu gunoaiele la marginea drumului? Deci va trebui modificat proiectul cu containere la fiecare om. Dacă nu se poate modifica proiectul, atunci noi pe alea nu le acceptăm, să ne facă numai ghenele la blocuri, mai puţine, şi asta este. Ne descurcăm noi pe plan local cum putem”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul oraşului Beclean.
Legat de aceste ghene, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Gheorghe Marinescu a precizat: „ Deci, acele staţii de transfer, ghenele sunt absolut obligatorii în acest proiect. Este o condiţie obligatorie impusă de Uniunea Europeană”.
Iulia Stupinean
