Primăria Bistrița se alege doar cu 180.000 de lei de pe urma propriului ocol silvic

Primăria Bistrița are propriul ocol silvic, care, culmea, se mai numără și în primii 10 cei mai mari proprietari de pădure din județ. Ocolul Silvic nu reușește să producă cu mult mai mult decât cheltuie, iar la Primăria Bistrița intră în conturi doar modesta sumă de 180.000 de lei.

Ocolul Silvic al Primăriei Bistrița funcționează încă din 2002 și are în administrare nu mai puțin de 5.693 de hectare de fond forestier, pe teritoriul municipiului și al comunei Livezile.

Cu 3.418 de hectare pe teritoriul municipiului Bistrița și cu încă 2.235 pe teritoriul comunei Livezile, Ocolul Silvic al municipiului Bistrița este în primele 10 din județ când vine vorba despre suprafața administrate.

Ocoalele silvice cu cele mai mari suprafețe de pădure în administrare sunt Telciu și Șanț, pe care le regăsim și în top 15 național al celor mai mari proprietari de păduri. Telciu ocupă locul 4 cu 17.600 de hectare de pădure, iar Șanț are 9.000 de hectare de pădure locul 14.

Practic Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare din subordinea Consiliului Local al comunei Șanț are cu 3.500 de hectare de pădure mai mult decât municipiul Bistrița.

Cu 3.500 de hectare de pădure mai mult, potrivit unor date financiare aferente anului 2018, Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare încasa anual, din exploatare nu mai puțin de 13,5 milioane de lei, de trei ori mai mult decât Ocolul Silvic Bistrița. În bugetul comunei Șanț ajungeau nu mai puțin de 3,2 milioane de lei anual de la ocolul silvic.

Ocolul Silvic al municipiului Bistrița mai are și câteva plusuri, care nu par să-l ajute. Deține și propria pepinieră, unde produce atât arbori forestieri, care sunt folosiți în fondul forestier administrați, dar și arbori ornamentali, folosiți la spațiile verzi din municipiu.

Ocolul Silvic are în gestiune și fondul de vânătoare Cușma, care are unul dintre cele mai importante fonduri cinegetice din județ, cu specii de vânat mic (fazan, iepure, căprior) și vânat mare (mistreț, cerb, urs). Ocolul Silvic organizează, contra cost, în sezonul de vânătoare, inclusiv partide de vânătoare pentru români și străini.

Profit modest și-n 2022

Deși se află în subordinea Primăriei Bistrița, Ocolul Silvic virează anual o sumă modică în conturile municipalității. Anul acesta, de exemplu, în vistieria Primăriei Bistrița vor ajunge doar 180.000 de lei, potrivit bugetului aprobat de curând de consilierii locali.

Asta pentru că profitul ajunge la doar 365.600 de lei anul acesta. Veniturile estimate pentru 2022 ajung la 3,8 milioane de lei și provin din activitățile silvice (3,5 milioane de lei) și pepinieră (15.000 de lei). Reprezentanții Ocolului Silvic estimează că vânătoarea, în unul dintre cele mai râvnite fonduri de vânătoare din județ va aduce la buget doar 40.000 de lei, adică mai puțin de 10.000 de euro.

Cheltuielile de funcționare programate acoperă fondul de salarii și alte cheltuieli și ajung la 3,4 milioane de lei. Pe bunuri și servicii merg 860.500 de lei, pe impozite, taxe și vărsăminte 98.000 de lei, pe salariile angajaților peste două milioane de lei, iar cheltuielile de exploatare reprezintă 374.000 de lei.

182.800 de lei din profit vor ajunge în bugetul Primăriei Bistrița, iar 182.800 de lei vor fi folosiți pentru investiții. La acest profit se mai adaugă și 94.000 de euro primiți de la stat prin APIA. Banii vor ajunge la Primăria municipiului Bistrița, anual, pe o perioadă de 5 ani.

Bugetul și veniturile, trase la indigo an de an

Ocolul Silvic Bistrița își propune să cheltuie 25.000 de lei pentru evaluarea de mediu pentru o amenajare silvică, 15.000 de lei pentru revizuirea unei alte amenajări silvice, 185.000 de lei pentru întocmire amenajament silvic și 4.000 de lei pentru o motounealtă.

„Cheltuielile sunt necesare pentru desfășurarea activității economice a RPL Ocolul Silvic al municipiului Bistrița, efectuarea lucrărilor de împăduriri integrale, completări, revizuiri, mobilizări sol, descopleșiri, ajutorarea regenerărilor naturale, degajări și curățiri care se execută din fondul de regenerare și conservare a pădurilor care se poate constitui conform prevederilor Codului Silvic și care pentru anul 2022 este prevăzut în cuantum de 266.000 precum și constituirea fondului de accesibilizare a drumurilor”, se arată în raportul Ocolului Silvic.

Doar consultanța juridică va mânca 12.000 de lei anul acesta, iar cheltuielile poștale și taxele de telecomunicații 20.000 de lei. Zilierii vor primi aproape 40.000 de lei anul acesta, iar 60.000 de lei vor merge la Fondul de Mediu, sub formă de taxă de mediu. Tot la bugetul de stat mai ajung 18.000 de lei, sub formă de „taxa pentru activitatea de exploatare a resurselor minerale”.

Veniturile estimate pentru anul acesta, precum și profitul pare tras la indigo cu cele de anii trecuți. În 2020, Ocolul Silvic raporta venituri de 3,8 milioane de lei și cheltuieli de 3,4 milioane de lei. Profitul ajungea, ca și anul acesta, la doar 400.000 de lei.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile treceau și în 2020 de un milion de lei, iar cele cu personalul de două milioane de lei. Salariile celor 30 de angajați înghit pese 60% din cât produce ocolul. Doar tichetele de masă primite de angajați se apropie de 100.000 de lei.

Deși suma adusă la bugetul Ocolului Silvic de activitatea de vânătoare poate fi modestă (40.000 de lei), anii trecuți, aceasta a adus mai puțini bani în conturile ocolului. Astfel, în 2020, vânătoarea a adus doar 27.600 de lei la buget. Această sumă ar putea fi pusă, însă, pe seama restricțiilor impuse de pandemia de Covid-19.

Au primit sediu nou-nouț în locul unui fost punct termic

Întrucât funcționa într-un spațiu închiriat de la Direcția de Administrare a Piețelor de pe Calea Moldovei, Ocolului Silvic a primit un sediu nou-nouț. Acesta a costat un milion de lei și a fost amenajat în locul unui fost punct termic, în zona Ștefan cel Mare.

Construcția are două niveluri, parter și etaj cu terasă și este compusă dintr-un hol de acces cu intrare controlată, ușile de acces în clădire vor fi dotate cu sisteme magnetice de închidere, accesul realizându-se pe bază de card magnetic.

A fost amenajată o sală de așteptare și relații cu publicul, un birou pentru șeful ocolului, secretariat, oficiu, două birouri pentru contabilitate, casierie, patru birouri pentru serviciul tehnic, grup sanitar, cameră armament, sală de ședințe, spațiu de depozitare, arhivă, garaj pentru două autoturisme și un spațiu tehnic centrală termică.

Sediul Ocolului Silvic a fost dotat cu sistem de supraveghere, instalații de telecomunicații și date cu legătură la sistemul integrat de comunicație al Primăriei Municipiului Bistrița.

Deși lucrările au fost începute în 2018, abia anul trecut clădirea a fost gata să îi primească pe angajații Ocolului Silvic.

Andreea Moldovan