Primaria Bistrita plateste „oalele sparte” pentru groapa de gunoi

În judeţul Bistriţa-Năsăud vor trebui închise până în 16 iulie toate cele 153 de gropi de gunoi neecologice din mediul rural. Până la această dată au fost deja închise doar 28, restul trebuind să respect termenul dat de Garda de Mediu. Dacă nu, se vor primi sancţiuni din partea Uniunii Europene, întrucât Directivele UE sunt foarte clare.

Singura groapă de deşeuri menajere funcţională încă, este cea a oraşului Beclean, care are termen de închidere anul 2016.

Astfel, situaţia în care se află Primăria Bistriţa în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor menajere, este una ingrată – dacă nu închide groapa de gunoi riscă amenzi foarte mari, dacă o face nu are unde să depoziteze gunoaiele colectate de pe raza oraşului. Însă, în cazul în care nu va demara procedurile de închidere a gropii de deşeuri menajere, spun reprezentanţii Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud, Primăria Bistriţa riscă o amendă cuprinsă între 500 de milioane de lei vechi şi un miliard de lei vechi.

Nu au ştiut să „traducă” Directiva

Inspectorul-şef al Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud, Ioan Borş a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că „termenul legal de închidere a gropii de gunoi a municipiului Bistriţa este 16 iulie 2009, ora 12.00, când autorizaţia de funcţionare a acesteia îşi pierde valabilitatea”. Vizavi de termenul pe care municipalitatea îl susţine, 31 decembrie 2009, Borş este de părere că a fost o confuzie a reprezentanţilor Agenţiei de Protecţie a Mediului, care „s-au uitat peste HG 349, neconsultând cu atenţie Directiva Comisiei Europene. Astfel, nu a fost specificată cu exactitate data”.
Viceprimarul municipiului Bistriţa, George Avram, în atribuţiile căruia intră şi urmărirea şi aplicarea Regulamentului de desfăşurare a activităţii de colectare, transport şi depozitare a reziduurilor urbane din municipiul Bistriţa, spune, însă, că termenul pe care municipalitatea îl are pentru închiderea gropii de gunoi este 31 decembrie 2009. Avram susţine că are încheiat un acord cu Agenţia de Protecţia Mediului, prin intermediul căruia i se permite municipalităţii să depoziteze în continuare deşeurile menajere în groapa de gunoi a oraşului.

Problema este una spinoasă, cu atât mai mult cu cât, pe raza municipiului Bistriţa nu există nicio altă posibilitate de depozitare a resturilor menajere, întrucât depozitul societăţii care asigură salubrizarea oraşului, SC Urbana, a fost închis pe 31 decembrie 2006. Dat fiind faptul că abia anul acesta a fost obţinută de la UE finanţarea pentru construirea depozitului ecologic de la Tărpiu, pentru care s-au aprobat circa 43 de milioane de euro, municipalitatea a sperat să primească o prelungire a termenului de utilizare a actualei gropi de gunoi.

Primăria, înştiinţată doar cu două săptămâni înainte

Viceprimarul George Avram a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că a aflat din presă despre termenul de 16 iulie. Cu câteva zile înainte, Avram declara în media locală că termenul de închidere a gropii de gunoi este 31 decembrie 2009. „Eu am intrat în posesia adresei pe care SC Codrişor a primit-o în martie 2009 de la Agenţia de Mediu Bistriţa-Năsăud, abia ieri (n. r. – 30.06.2009). Noi avem anumite acte doveditoare, care ne arată valabilitatea gropii de gunoi până la finalul anului 2009. Ori să vii acum, ca Agenţie de Protecţia Mediului, şi să-mi spui că printr-un act modifici o hotărâre de guvern mi se pare incorect. Şi mai grav este că nu ne-au înştiinţat. Deci înştiinţezi pe SC Codrişor SRL în 30.03.2009… Oricine m-a întrebat pe mine, eu am susţinut sus şi tare că termenul de închidere este 31.12.2009. Alături de această adresă am primit şi o rectificare a autorizaţiei de mediu, în care se vorbeşte despre o eroare materială. Despre ce eroare materială este vorba? Nu are număr de înregistrare, nu are dată, nu are nimic…”, a precizat viceprimarul Avram.

Eroarea materială buclucaşă

Astfel, prin adresa remisă pe 30 martie 2009 societăţii Codrişor, şi ajunsă la Primăria Bistriţa abia pe data de 30 iunie, se menţionează: „Prin prezenta, vă comunicăm decizia APM Bistriţa-Năsăud de rectificare a erorii materiale apărute în cuprinsul Autorizaţiei de mediu nr. 133/28.08.2008, emisă pentru activitatea pe care o desfăşuraţi în Depozitul de deşeuri menajere, în oraşul Bistriţa, str. Zăvoaie”. Argumentele aduse de APM BN în sprijinul acestei „rectificări a erorii materiale” se învârt, precum pisica în jurul cozii, pe lângă data de 16 iulie. Întrucât în data de 16 iulie 2001 a fost transpusă Directiva Comisiei Europene, s-a concluzionat că depozitele autorizate sau care funcţionau la data transpunerii Directivei nu mai pot să îşi desfăşoare activitatea dacă în cel mult opt ani de la această dată nu iau măsuri corespunzătoare, în acest caz fiind şi halda de pe strada Zăvoaie. Se mai menţionează în adresa APM că: „prin adresa Ministerului Mediului – Direcţia Generală Sol, Subsol, gestiune Deşeuri şi Direcţia de Afaceri Europene şi Politici Comunitare -, nr. 56144/LB/23.01.2009 şi nr. 106692/NC/23.01.2009 se precizează că trebuie respectat termenul din Directivă, chiar dacă în transpunere prin HG acesta nu este menţionat”.

Adresele mai sus menţionate au ajuns şi pe masa conducerii APM BN, care nu s-a sinchisit să comunice mai departe celor vizaţi aceste precizări importante venite de la Ministerul Mediului – în concluzie, conducerea Primăriei Bistriţa trebuia să viseze peste noapte că în data de 16 iulie va trebui să pună lacăt pe groapa de gunoi a oraşului, acesteia fiindu-i precizat, în actele avute în posesie doar anul 2009, şi atât.

Drept urmare, autorizaţia de mediu nr. 133 din 28 august 2008, eliberată de APM BN, este şi ea modificată. „În loc de «Prezenta autorizaţie este valabilă de la data de 28.08.2008 până la 31.12.2009, data sistării depozitării pe amplasament», se va citi «Prezenta este valabilă de la data de 28.08.2008 până la dat de 16.07.2009 (…)”, se specifică în actul remis SC Codrişor, act întocmit în 28 martie 2009.

Lipsă de comunicare

George Avram a mai precizat pentru Gazeta de Bistriţa că groapa de gunoi a SC Codrişor a fost preluată de Primăria Bistriţa anul trecut, pe data de 25 septembrie 2008, printr-o hotărâre a Consiliului local, hotărâre comunicată APM BN. „Aşa cum noi le-am comunicat intenţia noastră, hotărârea Consiliului local, de a prelua groapa de gunoi de la SC Codrişor, în momentul în care a apărut reglementarea respectivă, consider că ar fi trebuit să facă acelaşi lucru, să ne înştiinţeze”, a spus viceprimarul, precizând că, potrivit actelor pe care le deţine, este specificat ca termen de închidere a depozitului este începutul anului 2010.

Deşi au avut loc o serie de întâlniri între părţile implicate în acest caz, până la închiderea ediţiei nu s-au găsit încă alte soluţii pentru rampa de gunoi.

Viceprimarul George Avram a declarat pentru Gazeta De Bistriţa că Primăria Bistriţa va acţiona în contecios administrativ autorităţile de mediu, dar că va trimite şi ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, un memoriu în vederea rezolvării situaţiei.

Atentat la buzunarul cetăţeanului

Singura soluţie posibilă la această dată este transportul deşeurilor menajere colectate de pe raza municipiului, la Cluj sau la Mureş, caz în care costurile vor creşte foarte mult. Acum, un bistriţean plăteşte 31,62 lei pentru un metru cub de deşeuri menajere, dar transportul în alte localităţi se va reflecta într-un preţ mult mai mare, care va trebui stabilit de municipalitate.

Un alt aspect demn de luat în seamă este cantitatea mare de deşeuri menajere care este colectată de pe raza Bistriţei, în ultimele două luni depăşind 6.000 de metri cubi pe lună.

Procedura de infrigement – sperietoarea României

Potrivit comunicatului de presă a APM BN, remis redacţiei Gazeta de Bistriţa, „conform declaraţiilor domnului ministru al mediului, dacă termenele asumate prin negociere în Tratatul de Aderare nu vor fi respectate, se va declanşa procedura de infrigement, iar «penalităţile vor fi la nivelul întregii ţări de circa 200.000 de euro pe zi». În acelaşi context, domnul ministru a declarat că «recuperarea acestor penalităţi va fi îndreptată către adevăraţii vinovaţi, adică spre autorităţile locale care nu şi-au respectat obligaţiile prevăzute de lege». Liderii locali trebuie să înţeleagă că vom intra într-un circuit de penalităţi care ar putea curge la nivelul întregii ţări şi că e vorba de sume foarte mari.

Ministerul Mediului a transmis în luna aprilie 2009, atât Consiliilor Judeţene, cât şi Instituţiilor Prefectului o scrisoare în care le solicita acestora să comunice măsurile întreprinse în vederea respectării angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare. Deja nu mai are nimeni scuza că nu a ştiut sau nu a înţeles necesitatea şi urgenţa demersului de închidere a depozitelor neconforme”.

Liana Mureşan