FAO a anuntat ca indicele pretului alimentelor la nivel mondial a atins in ianuarie un nivel record. Acest lucru ar putea cauza neliniste in multe dintre statele lumii, mai ales in conditiile unei cresteri semnificative a consumului de cereale si o reducere alarmanta a terenurilor fertile care pot asigura hrana pentru populatia planetei.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) a anuntat la inceputul anului ca preturile alimentelor pe plan mondial au ajuns la un nivel record in luna ianuarie. Potrivit Reuters, indicele preturilor la alimente a crescut in ultimele sapte luni consecutiv, atingand cel mai mare nivel din 1990, cand acesta a fost introdus. Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, citat de aceeasi sursa, a declarat ca „intram intr-o era a penuriei de alimente si intreruperii in aprovizionare. Aceasta este o problema foarte mare pentru toata lumea. Daca oamenii nu au suficienta mancare au doar trei optiuni: revolta, imigratia sau moartea. Avem nevoie de un plan de actiune mai bun. Credem ca suntem intr-o perioada in care trebuie sa fim foarte atenti in ceea ce priveste aprovizionarea cu alimente”.
In Romania preturile nu ar trebui sa creasca
Guvernatorul Bancii Nationale Mugur Isarescu a anuntat ca, in Romania, pretul alimentelor nu ar trebui sa se majoreze, deoarece stocurile sunt in media ultimilor zece ani sau chiar superioare. Cresterile care ar putea aparea se vor datora evolutiei pietelor externe, a aratat acesta. „Nu suntem deloc de partea celor care au lansat pe piata prognoze alarmiste. Avem un declin al cererii de produse alimentare. Acest declin plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil. Un sondaj in randul lor, a tuturor producatorilor de produse alimentare, nu doar a celor care apar la televizor, arata ca asteptarile lor sunt de scadere. Este vorba de indicele preturilor de productie din industria alimentara, care merge in jos, nu in sus. Intre dorinte si putinte exista o mare diferenta”, a declarat Isarescu, citat de Hotnews.
In Marea Britania pretul graului a depasit orice record anterior, Rusia importa cereale pentru a-si hrani cirezile de vite pana incepe sezonul de pascut, India a inregistrat o inflatie de 18 procente la alimente, China cauta deja porumb si grau pentru import, iar Mexicul isi face deja rezerve de porumb pentru a evita cresterea semnificativa a pretului la tortilla. In acest context, este de inteles de ce intreaga lume este ingrijorata de evolutia preturilor pe piata alimentelor.
Foreign Policy a publicat o analiza a cauzelor pentru care preturile alimentelor au evoluat intr-un ritm galopant in ultimii ani si a efectelor pe care acestea le au asupra relatiilor dintre state. Desi in trecut aceasta evolutie a fost dictata de fenomenele meteorologice, tendinta este dirijata astazi atat de catre cerere, cat si de oferta, principalele elemente care determina preturile pe piata. Din perspectiva cererii, vinovate se fac cresterea populatiei si folosirea granelor pentru productia de combustibil pentru autovehicule. Din perspectiva ofertei, preturile au fost afectate de eroziunea solului, secarea panzei freatice, folosirea terenurilor agricole in alte scopuri, folosirea apei destinata irigatiilor de catre asezarile urbane, plafonarea recoltelor in tarile avansate si valurile de caldura cauzate de incalzirea globala care usuca plantele.
Consumul mondial de cereale s-a dublat
Analistii publicatiei arata ca exista si cateva vesti bune in ceea ce priveste cererea. Cresterea populatiei mondiale, care ajunsese la doua procente pe an in 1970, a scazut la 1,2% in 2010. Insa aceasta inseamna ca in fiecare an suntem cu 80 de milioane mai multi, ceea ce inseamna ca planeta are aproape 220.000 de de guri in plus de hranit in fiecare zi. O asemenea crestere pune la grea incercare capacitatea Pamantului de a asigura resurse suficiente pentru un trai decent.
Trei miliarde de oameni isi schimba tot mai mult alimentatia spre un regim bogat in carne a carei productie necesita cantitati mari de cereale. Cresterea consumului de carne, lapte si oua in tarile in curs de dezvoltare este fara precedent, arata Foreign Policy. Cerealele folosite anual pentru cresterea animalelor ar fi suficiente pentru a hrani intreaga populatie a lumii, inclusiv tarile care se confrunta cu foametea.
In plus, recoltele sunt folosite in proportie tot mai mare pentru a produce combustibili. Din cele 416 milioane de tone de cereale produse de Statele Unite in 2009, 119 milioane de tone au fost transformate in distileriile de etanol in combustibil pentru masini, cantitate care ar hrani 350 de milioane de oameni timp de un an. Specialistii subliniaza ca aceste investitii au lansat o competitie intre oameni si masini pentru recoltele mondiale.
Efectul combinat al acestor trei motive pentru cresterea cererii este impresionant: consumul anual de cereale la nivel mondial s-a dublat din 2005 pana in 2010. Insa in timp ce consumul se dubla, din perspectiva ofertei au aparut noi limitari. S-a estimat ca o treime din terenurile agricole ale lumii isi pierd fertilitatea, iar deserturile se extind intr-un ritm accelerat. In nordul Chinei, 24.000 de sate au fost abandonate dupa ce pasunile au fost distruse de pasunatul intensiv. Iar terenurile agricole au fost inundate de dune de nisip aduse de vant. Statele in care terenul fertil este in continua scadere, cum sunt Mongolia, Lesotho, Coreea de Nord sau Haiti, devin tot mai dependente de importuri si ajutor extern.
Terenuri aride si incalzire globala
Terenurile care inca pot fi cultivate se confrunta cu scaderea rezervelor de apa pentru irigatii. Pompele mecanice sunt folosite tot mai des pentru extragerea apei direct din panza freatica, iar mai bine de jumatate din populatia lumii traieste in tari a caror rezerva de apa potabila este in scadere tocmai din acest motiv. In Orientul Mijlociu, suprafetele irigate au fost reduse pentru ca apa disponibila este tot mai putina, astfel ca intre 2007 si 2010 productia de grau in Arabia Saudita a scazut cu doua treimi. In India, 175 de milioane de oameni sunt hraniti cu grau crescut cu apa pompata din panza freatica, arata Banca Mondiala, iar in China inca 130 de milioane.
In tarile dezvoltate, cresterea recoltelor s-a datorat dezvoltarii tehnologiilor agricole. Insa de cativa ani si acestea s-au plafonat, cu toate ca a crescut consumul. Franta, Germania si Marea Britanie asigura a opta parte din recoltele de grau din intreaga lume, iar productia de grau in aceste tari nu mai creste de ceva vreme. Suprafata disponibila pentru activitati agricole este in continua scadere datorita extinderii oraselor, a constructiilor industriale si a asfaltarii pentru construirea de drumuri.
Nu in ultimul rand, incalzirea globala face ravagii in randul recoltelor mondiale. Specialistii au calculat ca pentru fiecare grad Celsius care depaseste optimul sezonier ne putem astepta la o scadere de 10 procente in productia de cereale, efect vizibil anul trecut in Rusia.
Cresterea preturilor la soia si cereale la nivel modial nu este un fenomen temporar, sustin specialistii citati de Foreign Policy. Agitatia din ultimele saptamani este doar inceputul unui fenomen care va deveni tot mai pregnant la nivel mondial. Conflictele acestui deceniu nu vor fi intre superputeri armate, ci intre deficite de hrana si preturi in continua crestere. Daca guvernele nu redefinesc securitatea si nu redirectioneaza cheltuielile de la armata la contracararea incalzirii globale, la folosirea eficienta a apei, conservarea solului si stabilizarea populatiei, lumea se va confrunta cu o volatilitate ingrijoratoare a preturilor la alimente, sunt de parere acestia.
Diana Gabor
