Emanuel Bodrog, un clujean condamnat pentru crimă și eliberat condiționat, a scăpat de peste doi ani de pușcărie cu executare grație prescripției. Mama lui obținuse un ordin de restricție împotriva lui, dar el nu l-a respectat. În virtutea faptului că el fusese condamnat la ani grei pentru o crimă care i-a îngrozit pe clujeni în urmă cu câțiva ani și eliberat condiționat cu câțiva ani înainte de ispășirea pedepsei, Judecătoria Cluj Napoca l-a condamnat cu executare pentru nerespectarea ordinului. Însă, Curtea de Apel Cluj a considerat că a intervenit prescripția și a dispus încetarea pedepsei.
Curtea de Apel Cluj a decis să înceteze procesul penal privitor la Emanuel Bodrog, un clujean supranumit ”criminalul din lift”. După ce a fost eliberat condiționat, mama lui a cerut un ordin de protecție împotriva lui. Dar el nu a respectat interdicția și a fost condamnat, inițial, la 6 luni de închisoare cu executare. Suplimentar, Judecătoria Cluj Napoca i-a adăugat la pedeapsa de jumătate de an restul de pedeapsă pe care îl mai avea de executat din dosarul de crimă. Astfel, în virtutea condamnării primite în februarie 2022 el ar fi trebuit să se întoarcă la pușcărie pentru doi ani și șapte luni. Însă, Curtea de Apel Cluj a decis în urmă cu câteva zile că, de fapt, în cazul lui a intervenit prescripția.
”În temeiul art.396 alin.6 raportat la art.16 alin.1 lit. f Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B.F.E. sub aspectul săvârşirii infracțiunii de încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie provizoriu a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 224 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu, prev. de art. 32 alin. 2 din Legea nr. 217/2003 cu aplic. art. 5 C.pen. ?i art. 41 alin. 1 C.pen-faptă comisă la data de 17.03.2019-ca urmare a intervenţiei prescripţiei generale a răspunderii penale. Constată că inculpatul a fost reţinut în data de 17.03.2021 Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate care nu contravin prezentei. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 260 lei, onorar parţial apărător din oficiu, sumă ce se va avansa din FMJ pentru av. C.A.N. Cheltuielile judiciare avansate de către stat cu prezentul apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată azi, 21 noiembrie 2022, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, arată soluția pe scurt a instanței.
În cadrul ordinului procurorii au uitat să scrie distanța minimă (500 metri) la care Bodrog nu are dreptul să se apropie de mama lui, de locuința și locul ei de muncă.
La câteva zile după emiterea ordinului de protecție, el a fost găsit la o distanță de 20 de metri față de locuința femeii pentru că vroia să își recupereze niște haine.
”În timp ce se afla la adresa de domiciliu a victimei Bodea Viorica, agresorul Bodrog Emanuel Florin a lovit-o cu palma peste spate, a împins-o pe pat și i-a acoperit gura cu mâna, căutând dacă are bani asupra sa”, se arată în referatul cauzei.
În luna martie 2019, Bodrog împreună cu iubita lui au mers spre locuința mamei lui pentru a își recupera o parte din hainele lui.
”În jurul orelor 18-19 am fost sunată de fiul meu, care mi-a spus că este în fața porții locuinței și să ies afară, ca să îi fac cu mâna. Am ieșit afară din locuință și când am văzut că este în fața porții, am mers în casă, m-am încuiat și am sunat la poliție”, a spus femeia în cadrul plângerii de puse la poliție.
După câțiva ani un alt clujean a susținut că el este ”criminalul din lift”, dar procurorii și judecătorii nu l-au băgat în seamă
În 2015, Adrian Pop, un clujean care susținea că este autorul unei crime pentru care a fost condamnat Bodrog, a apărut în fața judecătorilor de la Tribunalul Cluj pentru a spune că el este adevăratul autor al crimei.
Procesul s-a rejudecat dar, în final, Bodrog a rămas să își ispășească pedeapsa primită pentru că Pop nu a fost crezut de nimeni, chiar dacă a oferit anchetatorilor mai multe detalii despre cum ar fi avut loc crima. Procurorii au spus că Pop știa detaliile respective pentru că fusese încarcerat, pentru altă faptă, în același penitenciar cu Bodrog.
Dacă Adrian Pop susținea că ia asupra lui crima respectivă din cauza mustrărilor de conștiință, procurorii și judecătorii au spus că a făcut declarațiile respective pentru a câștiga notorietate.
Bodrog spune că, pe parcursul cercetării penale, nu s-a făcut reconstituirea faptei şi nici teste ADN care, în opinia lui, i-ar fi demonstrat nevinovăţia. “Revizuentul a solicitat administrarea de noi probe, prin care doreşte să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci doar că a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane. A mai invocat că unele procedee probatorii, cum ar fi reconstituirea, nu s-au efectuat în condiţiile legii. Alte cereri în probaţiune, cum ar fi audierea surorii sale, care să confirme că au vorbit în seara respectivă la telefon, plănuind să meargă în clubul respectiv, sau listingul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă de telefonie Romtelecom, care de asemenea să ateste faptul că a vorbit la telefon cu sora sa, nu sunt concludente, deoarece nu înlătură, posibilitatea comiterii de către revizuent a faptelor pe care le contestă, în raport de propriile susţineri şi apărări. Condamnatul a solicitat efectuarea unui test ADN probă solicitată de altfel şi în faţa instanţei de apel cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei precum şi audierea unei martorei invocând de asemenea faptul că reconstituirea şi cercetarea la faţa locului s-au efectuat în lipsa unor martori asistenţi”, arată sentinţa Curţii de Apel Cluj prin care se conchide că efectuarea acestor probe nu ar aduce elemente noi în cercetarea încheiată.
De asemenea, procurorul a susținut în cadrul ședinței că Bodrog ar avea o înțelegere cu cel care susține că ar fi adevăratul criminal..
”Criminalul din lift” s-a judecat cu șefii poliției clujene, dar a pierdut
Gazeta de Cluj a prezentat cum Emanuel Bodrog i-a dat în judecată pe fostul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Rus Herdea Ioan şi pe procurorii care l-au trimis după gratii. Însă procesul respectiv nu a avut o sentință favorabilă pentru el.
În cadrul procesului respectiv, Bodrog susţine că procurorul, poliţistul din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul poliţiei şi şeful Poliţiei Municipale au sustras o serie de acte din cadrul urmăririi penale şi l-au obligat să ia asupra lui crima.
Condamnat pentru crimă, eliberat condiționat cu diagnostic de tulburări psihice
Ceea ce frapează la acest caz este faptul că Florin Bodrog are următorul diagnostic: ”tulburare psihotică în context organic, diagnostice secundare- Tulburare organică de personalitate (pe model instabil-emoţional şi disocial), Intelect la limită, Epilepsie Grand cu crize tonico-clonice generalizate, Encefalopatie cronică sechelară şi Toleranţă modificată la glucoză, controlată cu regim”, arată unul dintre referatele dosarului de judecată. Prin acest raport de expertiză psihiatrică s-a ajuns la concluzia că ”inculpatul BODROG EMANUEL-FLORIN a avut discernământ la momentul comiterii faptei şi se recomandă menținerea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical”.
Crima din lift
În primăvara anului 2001, o tânără clujeancă a fost ucisă cu bestialitate în cabina unui lift din blocul în care locuia. E A. Demeter, de 21 de ani, a fost împinsă de către un necunoscut în lift, unde a fost tâlhărită şi omorâtă în bătaie. Chiar dacă fata a ţipat, nimeni nu i-a sărit în ajutor, toţi locatarii blocului crezând că sunt doi vecini care se ceartă. În urma cercetărilor, după aproximativ un an de zile, poliţiștii l-au acuzat pe Florin Emanuel Bodrog, de comiterea tâlhăriei şi a crimei.
După ce a fost trimis în judecată, în 2006 a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare.
În 2018, Bodrog a fost eliberat condiționat în pofida faptului că la dosar existau expertize psihiatrice care arătau că omul suferă de tulburări comportamentale.
