Presa, arma de santaj a politistilor

Motto: „Statul suntem noi!”

Ba nu sunteţi! Nu puteţi încălca legea şi veţi plăti dacă o faceţi. Numai voi poate v-aţi sustras, dar înca nu sunteţi aşa siguri de  asta. Credeţi că dacă vă tremură chiloţii pe voi înseamnă că trebuie să îi presaţi pe alţii? Cea mai bună defensivă este atacul, dar această „şmecherie” nu merge întotdeauna. Alin Pintican şi Adrian Balaş, aceste vedete ale BCCO Cluj, au multe şmecherii în mânecă, iar presa este „boala” lor. Sunt bolnavi când adevărul despre ei apare tipărit şi atunci atacă. Atacă presa cu presa! Dacă sunteţi în presă sunteţi şantajat cu propriile arme, cu colegii din presa. Sunteţi ameninţat că vin televiziunile, vin ziariştii care nu vă plac şi devii dintr-o dată pătat. De parcă orice martor este pătat. Orice iarbă se usucă, dar dacă voi sunteţi uscături nu înseamnă că toţi au ceva de ascuns. Presa a devenit un mijloc de şantaj pe care o aveţi la mână de prea mult timp, însă ziariştii din Cluj-Napoca au onoare, nu sunt slugile voastre.

Dacă anumite gunoaie put nu înseamnă că nu pot fi aruncate la gunoi! Iar ziariştii simt gunoaiele care put şi nu le exploatează, ci le aruncă la gunoi. Prea păcat că nu a fost niciodată o presă care să vândă chestiile „servite” de voi.  

Alin Pintican şi Adrian Balaş, o singură chestie nu puteţi spune: că dosarul de urmărire penală v-a fost fabricat cu „dedicaţie”, după modelul pe care îl ştiţi prea bine, ci voi v-aţi făcut-o cu mâna voastră! Şi nu, nu e lucru manual, ci fabricaţie proprie, a propriului caracter. Din păcate, după ce îl snopiţi în bătaie pe un individ, nu puteţi spune că vi s-a fabricat ceva. Nici măcar vinul nu se fabrică aşa de uşor ca şi lucrurile pe care vi le faceţi voi. Dar desigur, consumul de vin a ajuns ilegal în România, nici măcar vin de masă nu puteţi savura pentru că poliţiştii sunt împotriva. Împotriva legii, cel mai probabil.

Cum să îi iubeşti pe poliţişti? Alin Pintican şi Adrian Balaş mi-au zis că nu îi iubesc pe poliţişti. Dacă acest lucru este o crimă, vă rog să îmi puneţi cătuşele şi o să vreau o cerere specială să fiu în aceeaşi sală la facultate cu voi. Sau poate iaraşi înţelegeţi cuvintele cheie? Sau omul vostru cu descifrarea cuvintelor e plecat la Bucureşti?

Unul citeşte, unul scrie, unul descifrează şi unul ne trage pe dreapta. Cam caţi dinte voi ne trebuie?

Niciodată să nu faci din problema altora problema ta. O altă lege a firii pe care o încălcaţi. Dacă voi încălcaţi legea şi sunteţi la limita legii nu înseamnă că toţi au o problemă cu asta. Eu vreau să văd când vă ţine să şi semnaţi când  interogati, nu numai să o faceţi pe „şmecherii”. Şmecherii adevăraţi sunt până la capăt, voi sunteţi doar o vrăjeală!

Hai să o facem lată. Hai să facem din poliţie casa noastră şi arma noastră. Dacă aş fi şi eu poliţişt aş fi arogant cu oricine. Sau poate nu? Pot să spun că da, sunt mare şi tare, dar până la urma urmei sunt doar o unealtă a statului. Plătit din bani publici, devii o unealtă la mâna cuiva. Cine poate să fie o slugă mai mare decât poliţistul?

Alin Pintican şi Adrian Balaş sunt în sistem. Mă bucur enorm că ai noştri cititori sunt atât de inteligenţi încât să înţeleagă subtilităţile.

Oricum, oare nu comit poliţiştii mărturie mincinoasă când interoghează pe cineva? Cică eu aş fi scris materiale despre ei. Dar uite, că nu a fost niciunul până acum, poate ştiţi şi voi. Dacă nu mă credeţi, Google nu minte. Sau poate conspiraţia mondială poate spune că Alin Pintican şi al său coleg Adrian Balaş se joacă de-a good cop, bad cop fără niciun drept. Doar sunt urmăriţi penali, de ce să-şi facă datoria pe bani publici în continuare?

Poliţiştii sunt deasupra legii. Nu numai aşa se cred, ci chiar sunt. Constituţia României îi contrazice, dar pe cine mai interesează?

Îşi permit cam multe, îşi iau nasul la purtare şi cred că pot face ce vor în ţara asta. Cred că pot tăia în carne vie. Cred că pot face dintr-un om vertical un om vulnerabil, cred că îi au pe toţii la mână.

Români, mai bine emigraţi decât să staţi în ţara asta! Nici nu vedeţi când vi se dedică un dosar, când vi se pregătesc chiar două, chiar o arestare, fie ea şi pentru 24 de ore.

Alin Pintican şi Adrian Palaş, inculpaţi penali, m-au anchetat într-un dosar penal, nr. 120 D/P/2010. De fapt, majoritatea întrebările au fost despre Gazeta de Cluj, întrebându-mă de fiecare ziarist în parte: de la Liviu Man, Tudor Borşe şi până la fotograful Dan Andrei Chira. Oare vi se pare că are vreo legătură cu faptul că în ziarul la care lucrez au apărut anumite materiale despre cei doi poliţişti care m-au chestionat? Articolele nu erau tocmai pozitive, erau doar reale.

Boala pe ziarişti pe care o au Alin Pintican şi Adrian Balaş, „penalii”, este similară cu boala oamenilor pe poliţişti. Numai dacă luăm în calcul categoriile, poliţiştii au pierdut. Pentru că Pintican şi Balaş fac parte din marea masă a gaborilor, iar ziariştii sunt mult mai puţini decât întreaga masă a oamenilor care urăsc această specie rară. Cum poţi să îi iubeşti pe poliţişti?

Iubirea de poliţişti nu este o obligaţie, însă lipsa acesteia se pedepseşte aspru de către poliţişti. În mod ilegal. Pintican şi Balaş sunt genul de oameni care nu se sfiesc să încalce legea. În schimb, cred că au presa la picioarele lor. Oare cine suge ciorapul? De aia încă apreciez presa din cluj. Pentru că este verticală. Şi pentru că nu sunt şantajabili. Felicitări presei şi ruşine poliţiştilor! Sau iubire?

Tiberiu Hrihorciuc