Valul plecarii la munca în strainatate a atins si clericii din judetul Bistrita-Nasaud. Preotii pleaca la munca peste hotare mai ales în sezonul estival, când se deschide sezonul la muncile agricole, si odata ce primesc acordul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului. Protopopiatul Bistrita-Nasaud apara gestul preotilor, motivând ca salariile prea mici îi îndeamna sa plece la munca în strainatate.
În ultimii ani, preotii bistriteni au facut cereri de concediu pentru a pleca la munca în strainatate. Majoritatea aleg sezonul estival, pentru ca în acesta perioada ofertele de locuri de munca în sectorul agricol din tarile calde sunt mai numeroase. Astfel, preotii îsi pot rotunji veniturile obtinute în tara. Majoritatea preotilor care pleaca sunt tineri, însa printre acestia s-au regasit si preoti mai în vârsta. Preotul Protopop Alexandru Vidican cunoaste fenomenul, însa întelege ca lipsa banilor îi împinge la acest gest. „Pâna acum avem cam 6-7 preoti care au solicitat concediu, însa nu pentru a pleca la munca în strainatate. Este adevarat ca unii preoti pleaca la munca în strainatate, însa acestia pleaca în sezon. Totusi, nu toti preotii care cer concediu pe timp de vara pleaca la munca, unii pleaca în vizita la rude, altii au copii plecati. Cei care solicita concediu pentru a pleca la munca, depun cereri dupa perioada de post, când nu este asa de mult de lucru. Ei pleaca în perioada iulie-august. În anii trecuti am avut cinci preoti care au solicitat concedii pentru a pleca la munca în strainatate. Salariile mici sunt principalul motiv. Un preot de 50 de ani, de la tara, nu va pleca sa faca plaja în Spania. Au copii, au familii si obligatii. Satele sunt mici, majoritatea persoanelor sunt în vârsta si nu se aduna foarte multi bani din contributiile enoriasilor, iar salariile de la Guvern sunt mici”. Perioada concediului de pâna la 25 de zile va fi platita conform legii, astfel preotii beneficiaza si de salariu peste hotare si de plata concediului. În cazul în care sederea lor se va prelugi peste 25 de zile, dupa expirarea concediului platit vor trece la concediu fara plata.
Ochiul dracului în Casa Domnului
Problema banilor insuficienti se contureaza de regula la preotii care slujesc în satele mici, mai izolate, asta pe când salariile înaltilor clerici sunt destul de mari. Pentru a veni în ajutorul acestora, senatorii au adoptat la începutul lunii februarie un proiect de lege care majoreaza cu 25% salariile preotiilor din mediul rural. Initiativa apartine Guvernului si a trecut prin comisiile de specialitate fara a fi amendata si a fost adoptata cu majoritate de voturi în plen. Proiectul de lege stabilieste, de asemenea, si indemnizatiile pentru forurile de conducere al Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Desi una din fericirile biblice spune "Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui", în urma doptarii modificarilor legii cele mai mari beneficii le vor avea tot înaltii prelati, a caror majorare salariala nu a fost omisa. Conform acestui act normativ, patriarhul BOR va avea o indemnizatie de aproape 8.000 RON. Pentru functiile de arhiepiscop, sef de cult, salariul lunar este de 6.932 lei, pentru episcop si episcop vicar de 6.343 lei, iar pentru episcop coajutor, auxiliar si arhiereu vicar se primeste un salariu de 6.068 lei. Preotii care îsi desfasoara activitatea în mediul rural vor beneficia de un sprijin lunar suplimentar de 25% fata de suma distribuita parohiei. Guvernul a stabilit ca unitatile de cult care beneficiaza de aceasta prevedere sa se încadreze în urmatoarele categorii: se afla într-o zona de saracie extrema, credinciosii sunt în general persoane în vârsta, se afla într-o zona a tarii în care rata somajului este peste media pe tara, sunt situate în zone izolate, greu accesibile sau nu beneficiaza de sprijin pentru salarizarea personalului neclerical. Initiativa legislativa a fost depusa si la Camera Deputatilor, care este forul decizional în acest caz, la ora actuala asteptând ca proiectul de lege sa intre pe ordinea de zi.
Iulia Balazs
