Premiera ultimilor 249 de ani. Sărbătoare de Anul Nou Bisericesc la Parcul Etnografic

Duminică, 31 august 2014 Anul Nou Bisericesc se sărbătoreşte la Parcul etnografic „Romulus Vuia”, situat pe strada Tăietura Turcului. Tradiţie dispărută din România de un sfert de mileniu, sărbătorirea noului an pe 1 septembrie va fi marcată printr-o slujbă specială la Biserica din Deal, dar şi recitaluri ale unor artişti autentici din comunităţile clujene.

Programul evenimentului începe la ora 16, cu un moment artistic susținut de horitorii din localitățile Ceanu Mare și Boian și de sătenii din Negreni. De la ora 17, părintele Dinu Criste va oficia o slujbă de mulțumire, la Biserica din Deal, adusă de Horea, la finalul căreia grupul „Sfântul Ioan Damaschin” va susține un recital de muzică bizantină veche. De la ora 18, cei prezenți se vor putea bucura de un concert al Orchestrei de muzică populară „Cununa Transilvană”, dirijată de Ovidiu Barteș. Evenimentul este organizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Grupul Sf. Ioan Damaschin și Biserica din Deal.

„Devii contemporan cu strămoşii tăi”

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, alături de părintele Dinu Criste, parohul Bisericii din Deal, au vorbit pentru Gazeta de Cluj despre conceptul şi originile evenimentului de duminică.

”Ceea ce facem noi acolo e și o înscriere în sfera tradiției creștine, pe de o parte, și populare, pe de altă parte, și în felul acesta, rememorând și repunând în operă ce se întâmpla odinioară, devii cumva contemporan cu strămoșii tăi, făcând aceleași lucruri pe care le făceau ei odinioară.

Nu întâmplător, prin faptul că la biserica din 1773 adusă de Horea, încercăm să rememorăm chiar perioada aceea, oamenii aveau încă memoria serbării Anului Nou Bisericesc, astfel reînnodăm niște fapte care se întâmplau atunci, adică încercăm să facem biserica să fie una actuală, dar să semene cu ceea ce se întâmpla în sânul ei atunci, când a fost pusă acolo”, a spus Dinu Criste.

Cum s-a „fixat” Anul Nou pe 1 septembrie

”Practic, sărbătoarea aceasta de la 1 septembrie e preluată din tradiția romană imperială, dar și romanii au preluat-o din Egiptul Antic, era începutul perioadei revărsării Nilului, și e cel mai vechi An Nou din istoria omenirii. În timpul lui Augustus, romanii au preluat indictio, un ciclu de 15 ani în care se făcea impozitarea în Imperiul Roman. A devenit început de an în timpul lui Octavian Augustus, în luna septembrie, şi din secolul al V-lea, în Imperiul Roman de Răsărit, s-a adoptat data de 1 septembrie ca început al anului nou”, a explicat Tudor Sălăgean.

„Motive pentru care a fost aleasă data de 1 septembrie sunt mai multe. Din punct de vedere bisericesc, dincolo de tradiţia egipteană preluată de romani, şi de pe cealaltă filieră, din Vechiul Testament, poporul evreu consideră că Dumnezeu a început crearea lumii în această zi. De asemenea, e vorba şi de ciclul agrar, pentru că acum culegem toate roadele pământului. Şi mai facem un gest, şi anume ieşim la arat, punem primul bob de grâu în pământ”, completează parohul „bisericii lui Horea”.

Tradiţie agrară pierdută după două secole

Istoricul Tudor Sălăgean explică în ce fel această tradiţie era legată de ciclul agrar: „Grâul era cel mai important din punct de vedere economic, astfel că acesta era momentul cel mai important. Şi în lumea mediteraneană, grâul era însămânţat toamna. Deci sigur, are legătură cu ciclul agrar, dar şi cu multe alte lucruri. Tradiţia aceasta e foarte importantă decât am putea crede, pentru că de acolo vine şi începutul anului şcolar. În România şi Bulgaria, şcoala începe pe 15 septembrie şi din cauza adoptării mai târzii a calendarului gregorian”.

„Este acum o tendinţă de apropiere de tendinţe foarte îndepărtate, dacice, celtice ş.a.m.d. Şi ne-am gândit că ar trebui să alegem o tradiţie care nu a dispărut de atât de mult timp, de la care mai avem încă indicii. Nu ştim exact, nu avem informaţii exacte despre ce se întâmpla, cum se sărbătorea, dar indiciile sunt destul de clare”, subliniază directorul Muzeului Etnografic.

În practica bisericească, roadele erau duse pentru a fi binecuvântate, de exemplu. Foarte multe elemente de anul nou, aşa cum se sărbătoreşte acum, sunt preluate de la vechea tradiţie, cum ar fi colacul, grâul, Pluguşorul, toate legate de rituri agrare. În tradiţiile săteşti nu s-a păstrat mare lucru din această tradiţie, din păcate, dar sărbătoarea care a făcut parte din viaţa românilor sute de ani merită amintită.

1765, ultimul „revelion” de toamnă

Potrivit calendarului folosit în spațiul românesc până în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credințe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea. Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit și Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la nașterea lui Iisus Hristos.

Data de 1 septembrie a fost considerată începutul anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de Patriarhia din Constantinopol până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700. Țările Române au fost ultimele state europene care au renunțat la calendarul bizantin în anul 1760 în Țara Românească și în 1765 în Moldova.

Superstiţii de ajun de an nou

Sărbătoarea era ținută pentru evitarea furtunilor, inundațiilor, cutremurelor și altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate și pentru naștere ușoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcții noi în această zi, existând credința că acestea se vor prăbuși. Se credea, în schimb, că fructele culese în ziua de 1 Septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare.

Dacă ajunul sărbătorii era blând și însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic și plin de bucurii. Dacă dimineața era ploioasă se credea că primăvara va fi și ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă.

Programul artistic al manifestării:

– 16.00 – 17.00

Horitoridin localitățile Ceanu Mare și Boian, jud. Cluj: Onaca Simion, Ianoși Victoria, Moldovan Emil, Perșa Irimie – fluier (recuzita: furca de tors, mașină de împletit funii, demonstrație de “sfârnit cucuruzi”);

Sătenii din Negreni – grup mixt: Haba (șezătoare – fragment), recuzita: furci de tors, caier, fire de lână, gheme, coșuri, colăcei etc.; Degustatul palincii de prune – potrivirea gustului și tăriei țuicii distilate; Joc cu “hididiși”.

– 17.00

Serviciul religios, oficiat de părintele Dinu Criste.

– 17.30

Recital de muzică veche bizantină, susținut de Grupul Sf. Ioan Damaschin (coordonator: prof. Dr. Sorin Albu).

– 18.00

Concertul Orchestrei de muzică populară „Cununa Transilvană” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, dirijată de Ovidiu Barteș.

Interpreți: Viorica Mănăstire, Maria Golban Șomlea, Florian Roșan, Mariana Morcan, Amalia Codorean Chindriș, Marinela Zegrean Istici.