Prefectura cere în instanță anularea unei hotărâri de consiliu local! Juriștii Primăriei Bistrița au transformat Centrul Cultural Municipal într-o struțo-cămilă

Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud se războiește în instanță cu Consiliul Local Bistrița și cere revocarea unei hotărâri adoptată de legislativul municipal anul trecut cu privire la statutul și regulamentul organizare de funcționare a Centrului Cultural Municipal “George Coșbuc” care se vrea fi o instituție cu ștaif – instituție de spectacole și concerte. Numai că, “specialiștii” municipalității au scos de fapt o struțo-cămilă, nereglementată juridic.

În speță este vorba despre Hotărârea de Consiliu Local (HCL) nr. 147 din 30 iunie 2022, prin care se dorea ca Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc” să devină instituție de spectacole și concerte, astfel încât în viitor să aibă posibilitatea de înființa, printre altele, și o trupă de teatru cu actori profesioniști. Prin urmare, ar fi putut angaja personal cu studii superioare de specialitate. Este doar un exemplu. Până acum însă, Centrul Cultural Municipal a funcționat în baza unor alte norme legale care guvernează așezămintele culturale și nu instituțiile de spectacole și concerte.

Ce e una, ce e alta

Dar să lămurim mai întâi diferențele dintre instituții culturale.

Astfel, așezământul cultural este reglementat de OUG 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale. Conform prevederilor legale, așezămintele culturale “sunt persoane juridice de drept public sau privat, indiferent de forma de organizare și finanțare, care desfășoară activități în domeniul cultural, de informare și de educație permanentă, reprezentând servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea coeziunii sociale și a accesului la informație.

Așezămintele culturale pot fi: căminele culturale, casele de cultură, universitățile populare, școlile populare de arte și meserii, centrele culturale, formațiile sau ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiționale, centrele zonale pentru educația adulților, centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale și altele asemenea”.

Pe scurt, un așezământ cultural este o instituție gazdă de spectacole și concerte.

De cealaltă parte, funcționarea unei instituții de spectacole și concerte este reglementată de OUG 21/2007, aprobată prin Legea 353/2007, ulterior fiind completată și modificată prin Legea nr. 157 din 7 iunie 2021. Ideea principală a aceste norme legale este că astfel de instituții realizează și prezintă producții artistice (spectacole şi/sau concerte înfăţişate direct publicului de către artişti interpreţi şi/sau executanţi şi pot fi: spectacole dramatice, coregrafice, de operă, operetă, de revistă, cabaret, de circ, de păpuşi şi/sau marionete, de teatru instrumental, respectiv concerte de muzică academică, simfonică, vocal-simfonică, camerală, corală, electronică).

De asemenea, instituțiile de spectacole sunt împărțite în două categorii: de repertoriu și de proiecte. Cele de repertoriu dispun cel puțin de un colectiv artistic, precum și de personalul tehnic și administrativ necesar pentru realizarea de producții artistice, au un portofoliu de cel puțin 3 producții artistice diferite și realizează, în fiecare stagiune, cel puțin două producții noi care completează programele și reconfigurează repertoriul existent. Bineînțeles, mai trebuie să dispună și de bugetul necesar pentru remunerarea personalului și pentru realizarea și prezentarea producțiilor artistice din programul minimal. În ceea ce privește instituțiile de proiecte, ele trebuie să dispună de personalul tehnic și administrativ funcționării necesar funcționării instituției și pot reuni colective doar pe durata unui proiect, realizează producții sau coproducții artistice prezentate în serii determinate, dar trebui să dispună și de bugetul necesar pentru remunerarea personalului pentru realizarea și prezentarea producțiilor artistice din programul minimal.

Și-au dat cu stângu-n dreptu’

Numai că, în loc să studieze cu sârg reglementările legale, specialiștii din Primăria Bistrița au formulat proiectul de hotărâre aiurea, băgând la grămadă tot: și normele legale care stau la baza instituțiilor de spectacole și concerte, dar și cele care stau la baza așezămintelor culturale. Proiectul de hotărâre a fost pus pe masa consilierilor locali, care au votat pentru, astfel că hotărârea a intrat în vigoare.

Drept urmare, fiindcă în preambulul hotărârii sunt invocate ambele ordonanțe mai sus amintite, Centrul de Cultură Municipal a devenit, începând în vara anului trecut, și așezământ cultural (titulatură pe care a avut-o și anterior), dar și instituție de spectacole și concerte, ceea ce nu a fost deloc în regulă.

Însă, atunci când hotărârea de consiliu local a ajuns la Instituția Prefectului pentru controlul de legalitate, juriștii de aici au descoperit pocinogul. Drept urmare, aceștia au depus, în noiembrie anul trecut, la Primăria Bistrița o plângere prealabilă prin care se solicita revocarea hotărârii de consiliu local nelegale și promovarea altui proiect de hotărâre care să conțină baza legală necesară.

Fiindcă municipalitatea nu s-a mișcat repede, Instituția Prefectului a apelat la instanță în ianuarie anul acesta. O lună mai târziu, în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei reprezentanții municipalității nu au negat că hotărârea în speță este nelegală, însă au cerut ca acțiunea Prefecturii să fie respinsă pe motiv că, un nou proiect de hotărâre “care să respecte modificările propuse de prefect” este la un pas de a ajunge pe masa consilierilor locali. Deci nu un nou proiect care să respecte legea, ci modificările propuse de prefect. Juriști beton, ce mai!

De cealaltă parte, Prefectura a arătat în răspunsul la întâmpinare depus la dosar faptul că deși au trecut câteva luni bune de la depunerea plângerii prealabile, Consiliul Local al municipiului Bistrița nu a luat nicio măsură cu privire la hotărârea atacată, astfel că Centrul Cultural Municipal a continuat să funcționeze nelegal.

“Consiliul local avea la îndemână procedura de revocare a actului și ulterior putea să adopte un act legal conform specificului activităţii acestei instituţii, fie ca așezământ cultural, în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea și desfăşurarea activităţii așezămintelor culturale, fie ca instituție de spectacole și concerte, în baza Ordonanței Guvernului. Nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și activitățile de impresariat artistic, aprobată prin Legea nr. 353/2007, cu modificările și completările ulterioare”, a subliniat Instituția Prefectului în document, solicitând încă o dată anularea HCL 147/2022.

O nouă hotărâre, o nouă gafă

În luna mai anul acesta, aproape la un an distanță de la adoptarea HCL 147/2022, consilierii locali au adoptat o nouă hotărâre din care a dispărut ordonanța care reglementează așezămintele culturale, pentru ca Centrul de Cultură Municipal să poată deveni instituție de spectacole și concerte. Numai că, juriștii municipalității au făcut și de data aceasta o gafă: în loc să revoce HCL nr. 147/2022, au abrogat-o. Chiar dacă “a revoca” și “a abroga” sunt sinonime și, conform DEX, au același înţeles, de a anula un act juridic, se aplică în situații diferite.

Astfel, în literatura de specialitate se explică faptul că, revocarea vizează un act administrativ cu caracter normativ „pretins” nelegal sau considerat vătămător pentru destinatar, noțiunea fiind atașată de regulă actului nelegal, în timp ce abrogarea vizează orice schimbare de opțiune a emitentului, în sensul că actul normativ respectiv nu mai corespunde nevoilor activității administrative, întrucât s-a modificat norma cu forță juridică superioară (“Despre revocabilitatea actului administrativ cu caracter normativ”, autor: Conf. univ. dr. Andreea Tabacu – Departamentul de Drept și Administrație Publică, Facultatea de Ştiinţe Economice și Drept, Universitatea din Pitești).