Posibile ipoteze ale încercării de asasinat a Doinei Pană

Agitația creată de știrea privind tentativa de asasinat a fostului ministru Doina Pană, în buna tradiție românească a ținut trei zile, fiind apoi măturată de avalanșa de evenimente la fel de răsunătoare care au loc zilnic. Acoperirea subiectului nu înseamnă că încercarea de înlăturare a Doinei Pană nu a existat sau a fost soluționată de procurori. A fost demarată o anchetă IN REM, pe faptă, opinia publică așteptând ca DIICOT să anunțe că s-a început cercetarea și asupra unei persoane sau grup, suspecți de comiterea faptei. Din păcate, despre cazul aflat la DIICOT nu s-a mai auzit nimic și sunt slabe speranțe că vom mai auzi curând, existând toate condițiile ca acesta să fie îngropat definitiv. Cu ajutorul unor investigații proprii, dar și a unor informații vehiculate în spațiul public vom încerca, fără să acuzăm pe nimeni, să facem o trecere în revistă a unor entități sau persoane care să fi avut intenția ca activitatea Doinei Pană în calitate de ministru al Apelor și Pădurilor să înceteze, inclusiv prin mijloace violente, lucru dealtfel reușit.

Este o certitudine, poate și pentru procurorii DIICOT, că încercarea de înlăturare prin mijloace violente a Doinei Pană a existat în realitate, că nu este doar o poveste din categoria știrilor false și că aceasta a fost pusă la cale din cauza activității acesteia, de a salva pădurile României de la tăierea necontrolată.

Într-un material publicat anterior pe această temă, Gazeta de Bistrița a lansat în spațiul public întrebarea legată de cine ar fi avut interesul ca activitatea Doine Pană legată de Codul Silvic, dar și de alte măsuri legate de salvarea pădurilor României să înceteze. Arătam cu ocazia respectivă că dacă anchetatorii DIICOT vor reuși să răspundă la această întrebare simplă, nu extrem de complicată: ”Quiprodest”? -Cui a folosit acest lucru, cazul va fi rezolvat în proporție de 95%.

Dar, din păcate se pare că nimeni, din cei în abilitați să facă acest lucru, nu-și asumă răspunsul la întrebare, nimeni nu va avea curajul necesar pentru dezlegarea enigmei, din cauza faptului că ancheta ar putea deranja sferele înalte ale puterii.

Operațiunea de stopare a anchetei, de împingere a acestei în derizoriu, a fost deja demarată. Dezvăluirile făcute de Doina Pană au declanșat ca la comandă o avalanșă de știri false, dezinformări și invective la adresa acesteia în media, cu o intenție clară de a desființa practic dezvăluirile făcute și discreditarea fostului ministru. Lucrurile au mers atât de departe încât declarațiile Doinei Pană au fost răstălmăcite, apropiați și colaboratori ai acesteia să fie acuzați, culmea, ei de tentativă de crimă.

Compania Schweighofer, prima sub lupă

Revenim la obsedanta întrebare: cui a folosit înlăturarea Doinei Pană din funcția de ministru al Apelor și Pădurilor?

Una din primele măsuri după ajungerea Doinei Pană ministru, a fost detronarea grupului Schweighofer-Holzindustrie din poziția dominantă de deținător de monopol, vis-a-vis de procesarea masei lemnoase din și în România, lucru care a produs pierderi  financiare importante firmei austriece.

Chichița a fost un articol de lege inițiat de Doina Pană, care ulteriora fost contestat cu toată forța de departamentul juridic a celor de laSchweighoferHolzindustrie, care tăiau pădurile României într-o veselie. Nu mică a fost surpriza pentru opinia publică din România, că poziția firmei austriece era susținută din toate puterile, pe față, de președintele României, Klaus Iohannis.

”Chichița” a constat în impunerea unei cote de maxim 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă aferentă unei singure specii care poate fi achiziționat sau prelucrat de către un singur agent economic. Altfel spus, un agent economic nu putea achiziționa sau prelucra mai mult de 30% din totalul masei lemnoase la nivel național, pentru fiecare din speciile de copaci existente în fondul forestier național. Modificarea legislativă a fost o adevărată lovitură de maestru gigantului austriac Schweighofer, cel care deținea la momentul respectiv monopolul în industria de prelucrare a lemnului din România. Evident că nu discutăm aici de modul în care firma austriacă a reușit să dețină această poziție.

Manevrele austriecilor în acțiunea de decimare a pădurilor românești a atras atenția unei agenții americane, EIA, Agenția pentru Investigații de Mediu, care a realizat o anchetă asupra practicilor acesteia din România. Concluzia a fost una șocantă, folosind practici pe care în țara-mamă nu și le permitea să le folosească, a acționat pentru păstrarea monopolului în exploatarea lemnului, dar mai mult, a acceptat material lemnos provenind din tăieri ilegale de pădure.

Într-un material filmat cu camera ascunsă,Karl Schmid, directorul de vânzări al Schweighofer România, cu un tupeu de colonist într-o țară ocupată, a subliniat în fața investigatorilor EIA poziția dominantă a companiei, precizând faptul că pentru a lucra la capacitate maximă nu este loc și pentru alții.

După tentativa de asasinat, Doina Pană a afirmat că modificarea articolului de lege respectiv a costat Schweighofer 150 milioane de euro pe an. Suma respectivă a fost a fost estimată de oficialii firmei austriece, într-un memoriu trimis primului-ministru din perioada respectivă, Victor Ponta, prin care se cerea imperios stoparea schimbărilor din Codul Silvic. Doina Pană, mai cu perdea, mai fără, în mai multe interviuri date mass-media, a afirmat că firma austriacă a exportat mii de tiruri de lemn din România și că nu ar fi străini de otrăvirea ei cu mercur.

Au beneficiat de susținerea directă a lui Iohannis

Pe față și fără nicio jenă, pretențiile și interesele austriecilor, împotriva României, de a păstra monopolul asupra industriei lemnului, au fost susținutede Klaus Iohannis. Profiturile realizate de Schweighofer în poziția respectivă au fost uriașe. Cifra cumulată de afaceri a firmei austriece în ultimii 15 ani a fost de 18,5 miliarde de lei, adică echivalentul a 4 miliarde de euro.La momentul demisiei Doina Pană din Guvernul Tudose, în spațiul public au circulat informații privind existența unor neînțelegeri pe care le-ar fi avut acesta, inclusiv cu președintele Iohannis în păstrarea cotelor respective din Codul Silvic, înainte de schimbarea acestora.Ulterior s-a adeverit faptul că cel care a încercat să păstreze cotele care asigurau poziția dominantă a austriecilor a fost președintele României, Klaus Iohannis. La data de 23 martie 2015 acesta a trimis spre reexaminare la Parlament, Codul Silvic, care, atenție, păstra copy-paste argumentele celor de la Schweighofer.

De asemenea este de notorietate apropierea președintelui Iohannis de grupul austriac prin finul acestuia,Andreas Huber, consul onorific al Austriei la Sibiu, extrem de preocupat și implicat în legătură cu soarta Schweighofer. O altă legătură a președintelui față de Schweighofer este sugerată de relația cu un anume Cozmin Dumitru Capră, vecin în Sibiu cu președintele, fost director executiv al Schweighofer România. Presa locală din Sibiu arată faptul că soția acestuia, procuroarea Maria Capră, l-a albit pe Iohannis în două dosare penale, pe vremea când era primar al Sibiului și președinte FDGR.

Este de înțeles faptul că dacă investigațiile DIICOT vor stabili o vinovăție celor de la Schweighofer în încercarea de eliminare fizică a Doinei Pană, lucrurile nu vor arăta deloc bine pentru președinte. În actualele condiții în care justiția este captivă statului paralel, sunt puține șanse sau chiar deloc ca ancheta să meargă în direcția respectivă, așa că din acest punct de vedere putem sta liniștiți.

Dezinformare și manipulare profesionistă

Între timp, operațiunea de dezinformare și manipulare orchestrată de statul paralel pentru a deturna atenția de la suspectul cel mai plauzibil în această cauză a continuat cu extrem de mult profesionalism. Conform unei declarații puse pe seama victimei, în spațiul public s-a vehiculat informația că operațiunea de otrăvire cu mercur ar fi implicat o schemă elaborată, în care au fost suspectați mai mulți oficiali guvernamentali, dar apoi cercul s-a restrâns doar la unul, de cea mai mare greutate. Pe aceeași linie, s-a vehiculat ulterior o altă informație, care devoala faptul căfostul ministru ar fi declarat unui ziar local, că vinovat sau suspect de otrăvirea cu mercur ar fi fost șeful de cabinet al ministrului din vremea respectivă. Lucrurile au luat apoi o întorsătură halucinantă, în atenția anchetatorilor ar fi ajuns Radu Moldovan, șeful PSD Bistrița-Năsăud și șeful politic al Doinei Pană, cel care a propulsat-o în funcția de ministru.

S-a mai indus ideea că întrebările la care trebuie să răspundă anchetatorii sunt extrem de dificile, motiv pentru care ancheta va dura extrem de mult.

Operațiunea a fost una clasică de deturnare a atenției de la suspectul principal, făcută nu pentru a dirija mersul anchetei, acolo lucrurile sunt clare, aceasta se va lungi până la calendele grecești fără o soluție finală, ci pentru ca atenția publicului să fie îndreptată spre posibili suspecți inventați.