Scandalul din vara anului trecut izbucnit în plină campanie electorală pentru alegerile locale între liberalii Robert Sighiartău (la acea vreme candidat la președinția Consiliului Județean) și Octavian Ganea (șeful de campanie a lui Sighiartău), pe de o parte, și comisarul șef Paul Iacobescu – șeful Serviciului Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bistrița-Năsăud s-a lăsat cu cercetarea prealabilă a polițistului, dar și cu dosare penale, care acum sunt instrumentate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Până ca acestea să fie finalizate, comisarul șef Iacobescu a cerut în instanță suspendarea cercetării disciplinare, demarată la dispoziția șefului IPJ Bistrița-Năsăud, comisarul șef Mihai Lupșa. Până acum, Iacobescu a deschis în instanță trei acțiuni în contencios administrativ cu privire la respectivele dispoziții, în două dintre dosare nedându-i-se dreptate.
La finele lunii mai a anului trecut, cu aproximativ o săptămână înainte ca alegătorii din Bistrița-Năsăud să se prezinte la urne pentru a-și alege președintele de Consiliu Județean, primarii și aleșii locali/județeni, deputatul liberal Robert Sighiartău – pretendent la scaunul de președinte al administrației județene – a ieșit cu o declarație șoc într-o conferință de presă în care a afirmat că Poliția Română a fost atrasă într-un joc murdar de către Radu Moldovan, contracandidatul său din partea PSD. Asta după ce câțiva copii s-au filmat și mărturiseau că, dacă ar avea 18 ani, l-ar vota pe Sighiartău la șefia Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. După ce Radu Moldovan ar fi văzut clipul video, acesta ar fi sesizat Poliția, potrivit declarațiilor făcute la acea vreme de Robert Sighiartău.
Ulterior, comisarul șef Iacobescu l-a apelat pe Octavian Ganea- șeful de campanie a lui Robert Sighiartău, care a înregistrat convorbirea, ce a fost redată a doua zi în conferința de presă.
“Am înţeles că tu ești responsabil de campania domnului Sighiartău Robert. Avem o sesizare a PSD-ului cu copiii de la școala… care au pus, ulterior am văzut că aţi şters-o. Dacă ne înţelegem, discutăm, o dăm light, dacă nu ne înţelegem, luăm toţi copiii de la… inclusiv rudele lui, audiaţi copiii, părinţii, ca să nu… deci ori ne înţelegem, ori dacă nu, iese așa un iureș de căcat, cu copii, părinți audiaţi”, a spus comisarul șef Iacobescu în convorbirea cu Ganea.
Iacobescu a încercat din răsputeri să obțină suspendarea cercetării disciplinare
Ei, de aici până la cercetarea disciplinară a lui Iacobescu și până la depunerea de plângeri penale nu a fost decât un pas.
Astfel, pe data de 4 iunie 2024, șeful IPJ Bistrița-Năsăud, comisarul șef Mihai Lupșa, a dispus cercetarea prealabilă și mai apoi, pe data de 14 iunie, cercetarea disciplinară a comisarului șef Paul Iacobescu.
În luna decembrie a anului trecut, Iacobescu s-a adresat instanței unde a solicitat suspendarea, prin ordonanță președințială, a cercetării disciplinare dispusă împotriva sa prin cele două dispoziții emise de şeful IPJ Bistrița-Năsăud. Din același document aflăm însă că deputatul Sighiartău a depus și o plângere penală împotriva comisarului șef, dar și acesta a depus un document similar împotriva lui Octavian Ganea. Ambele dosare sunt acum pe masa procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
În motivarea cererii, comisarul șef Iacobescu a arătat că, “în baza Dispoziţiei Şefului Inspectoratului Județean de Poliţie Bistrița-Năsăud nr. 105 din 04.06.2024 şi respectiv nr. 113 din 14.06.2024 s-a dispus cercetare disciplinară pentru stabilire existenţei/inexistenţei abaterilor disciplinare prevăzute la art. 57 lit. a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei şi lit. b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege, datorită distribuirii în mediul on line şi la diferite televiziuni naţionale a unui fragment editat al unei înregistrări a convorbirii sale telefonice cu numitul Ganea Octavian.
În raportul depus ofiţerului desemnat cu efectuarea cercetării prealabile înregistrat cu nr. 116165/29.09.2024 a menţionat că pentru fapta care constituie abatere disciplinară sunt sesizate organele de urmărire penală, Parchetul de pe Judecătoria Bistrița. Astfel la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița s-a constituit dosarul penal nr. 1785/(…)/P/2024 din 06.06.2024 urmare a plângerii sale împotriva numitului Ganea Octavian pentru săvârşirea infracţiunii de violarea vieţii private şi dosarul nr. 2019/(…)/P/2024 din 01.07.2024 urmare a plângerii numitului Sighiartău Robert Ionatan împotriva reclamantului pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi tentativă la infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale. Ambele dosare au fost preluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Ambele dosare penale au ca obiect discuţia telefonică şi difuzarea acesteia în mass-media, discuţie telefonică care face şi obiectul cercetării disciplinare.”, a reținut instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud din documentul depus de Paul Iacobescu, pe data de 11 decembrie 2024.
În condiţiile în care există și o anchetă penală urmare a plângerii depuse de Robert Sighiartău împotriva sa, comisarul șef a invocat și principiul “Ne bis in idem”, care presupune că nu poți fi judecat de două ori pentru același lucru.
“Mai mult decât atât, se arată că, cercetarea disciplinară a reclamantului se realizează urmare a unei înregistrări telefonice fără acordul său, în conformitate cu prevederile art. 102 Cod de procedură penală, legislaţie de referinţă a Procedurii disciplinare stipulează că: (2) Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal; (4) Probele derivate se exclud dacă au fost obţinute în mod direct din probele obţinute în mod nelegal şi nu puteau fi obţinute în alt mod, ceea ce presupune că dacă organele de urmărire penală constată caracterul ilegal al înregistrării şi difuzării convorbirii, declanşarea cercetării disciplinare este dispusă în baza unei fapte ilegale s-ar impune clasarea acesteia.
Având în vedere data declanşării cercetării prealabile (04.06.2024), obligaţia respectării principiului celerităţii procedurii disciplinare (art. 582 lit. c din Legea 360/2002) precum şi menţiunile cu privire la sesizarea organelor de urmărire penală din raportul depus, a considerat că, în conformitate cu prevederile art. 60 al. 2 lit. a) din Legea 360/2002, cercetarea prealabilă este suspendată până la data soluţionării definitive a cauzei de către organele de urmărire penală. Or, la data de 05.12.2024, ofiţerul desemnat cu cercetarea prealabilă i-a înmânat citaţia nr. 254353/05.12.2024 prin care reclamantul era citat pentru data de 06.12.2024, ora 10.00 în vederea luării la cunoştinţă a Proiectului raportului de cercetare prealabilă nr. 254352/05.12.2024, aspect care însemna că verificările în cadrul cercetării disciplinare au fost finalizate (art. 59¹ al. 2 din Legea 360/2002)”, a mai reținut instanța din cererea comisarului șef Iacobescu.
Totodată acesta a mai arătat faptul că a cerut fotocopii de la dosarul de cercetare disciplinară însă solicitarea i-a fost refuzată.
Argumentele IPJ BN
De cealaltă parte, IPJ Bistrița-Năsăud a solicitat respingerea cererii reclamantului, în condițiile în care nu există un “caz grabnic” care să justifice admiterea unei ordonanţe președințiale.
“În motivare, cu privire la cazul grabnic şi masurile provizorii, a arătat că, reclamantul motivează urgenţa prin faptul că termenul de soluţionare al sancţiunii disciplinare ar fi înăuntrul termenului de soluţionare al plângerii prealabile.
Prealabil se precizează că nu există un termen de soluţionare al sancţiunii disciplinare, există doar o cercetare prealabilă care are ca scop stabilirea faptelor ce pot constitui abateri disciplinare.
Cu toate acestea, potrivit răspunsului nr. 254922/18.12.2024 cercetarea prealabilă nu este finalizată, iar plângerea prealabilă a fost soluţionată cu emiterea răspunsului nr. 23625/17.12.2024, răspunsul fiind comunicat reclamantului în data de 18.12.2024, potrivit dovezilor anexate.
Astfel, nu există un caz grabnic, plângerea prealabilă fiind finalizată şi răspunsul comunicat reclamantului, iar măsurile nu sunt provizorii.
Cu privire la păstrarea dreptului care s-ar păgubi prin întârziere, se arată că, acesta nu există, potrivit răspunsului nr. 254922/18.12.2024 cercetarea prealabilă nu este finalizată, nefiind aplicată o sancţiune.
Chiar şi dacă ar fi aplicată o sancţiune, există prevăzută o altă procedură pentru păstrarea drepturilor salariale, respectiv acţiunea în suspendarea actului administrativ, potrivit Legii nr. 554/2004. Legea nr. 360/2002 a prevăzut posibilitatea formulării contestaţiei împotriva sancţiunii disciplinare, în cazul în care se va aplica una, aceasta fiind modalitatea legală în care reclamantul îşi poate susţine criticile, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea 360/2002. Acelaşi articol prevede la alin. (3) chiar măsura suspendării efectelor sancţiunii până la soluţionarea contestaţiei.
Chiar şi anterior soluţionării contestaţiei reclamantul are posibilitatea introducerii unei acţiuni prin care poate solicita suspendarea actului administrativ, în temeiul Legii nr. 554/2004, procedura prealabilă a contestaţiei nefiind obligatorie.
În ceea ce priveşte dreptul care nu s-ar putea repara se arată că, fiind vorba despre drepturi salariale, nu se poate concluziona că dreptul nu s-ar putea repara, în cazul în care după finalizarea cercetării disciplinare se constată existenţa faptei şi a vinovăţiei, dacă este aplicată o sancţiune, dacă o eventuală contestaţie nu este admisă de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi dacă reclamantul nu solicită instanţei, în temeiul Legii nr. 554/2004 suspendarea actului administrativ.
Sumele reprezentând drepturi salariale pot fi restituite după actualizarea cu rata inflaţiei şi penalităţi de întârziere, dacă este cazul.
Referitor la suspendarea procedurii disciplinare, a arătat că, potrivit proiectului raportului de cercetare prealabilă, capitolul I, fapta sesizată este faptul că «(…) poliţistul ar fi utilizat termeni nepotriviţi şi ar fi manifestat o atitudine intimidantă, aducând astfel prejudicii de imagine instituţiei poliţiei, convorbire efectuată în contextul verificărilor, efectuate de ofiţer în petiţia nr. 32446 din 24.05.2024», faptele disciplinare cercetate fiind «comportare necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei» şi «neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege» (…).
Sesizarea organelor de urmărire penală există, potrivit proiectului raportului de cercetare, cu privire la faptul că reclamantul ar fi săvârşit o presupusă faptă de şantaj, iar ofiţerul de poliţie a reclamat, la rândul său, faptul că înregistrarea convorbirii, de către persoana cu care discuta la telefon, ar putea întruni elementele constitutive ale infracţiunii de violarea vieţii private. Nu se face referire la limbajul folosit şi atitudinea intimidantă a ofiţerului de poliţie, care sunt doar obiceiul unei cercetări disciplinare. Art. 60 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 360/2002 condiţionează suspendarea termenelor de sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la fapta care constituie abatere disciplinară. Astfel, dispoziţiile anterior menţionate impun o identitate între abaterea disciplinară şi fapta care face obiectul sesizării organelor de urmărire penală, nu doar o asemănare sau similitudine, cum susţine reclamantul. Faptul că înregistrarea audio este probă şi cu privire la faptele care ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni nu înseamnă că sesizarea organelor de urmărire penală s-a efectuat cu privire la fapta care constituie abatere disciplinară.
În ceea ce priveşte folosirea înregistrării în cadrul cercetării prealabile, sesizează faptul că potrivit art. 226 alin. (4) lit. b) Cod penal, nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) şi (2) săvârşită dacă persoana vătămată (reclamantul) a acţionat explicit cu intenţia de a fi auzit de făptuitor. În acest caz chiar reclamantul menţionează că făptuitorul este interlocutorul, cu privire la care a acţionat explicit cu intenţia de a fi auzit”, a arătat IPJ Bistrița-Năsăud în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
După ce a cântărit argumentele aduse de părţi în cauză, instanța a respins cererea depusă de comisarul șef Iacobescu, de suspendare prin ordonanță președințială a cercetării disciplinare.
Respingeri pe linie
Chiar în ultima zi din decembrie a anului trecut, șeful Serviciului de Ordine Publică din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud a depus la Tribunalul Bistrița-Năsăud și o cerere de suspendare a executării celor două dispoziții emise de șeful Inspectoratului, comisarul șef Mihai Lupșa.
“Războiul” a fost dus cu aproximativ aceleaşi argumente prezentate în dosarul în are a cerut ordonanța președințială. Numai că, până să fie finalizat acest caz, a fost finalizată și cercetarea polițistului, fiind dispusă și o măsură, astfel că instanța nu a mai avut ce să suspende. Drept urmare, cererea lui Iacobescu a fost respinsă ca inadmisibilă.
Până să ceară suspendarea dispozițiilor șefului IPJ, Paul Iacobescu a depus pe data de 19 decembrie 2024 și o cerere de anulare adresei prin care ofițerul desemnat să efectueze cercetarea disciplinară i-a respins solicitarea de a i se transmite fotocopii ale actelor din dosarul de cercetare prealabilă, în vederea studierii acestora și exercitarea dreptului la apărare. Însă, având în vedere că cercetarea disciplinară a fost finalizată, este mai mult ca sigur că și această solicitare va avea aceeași soartă ca și celelalte două.
