Trei polițiști clujeni au câștigat la Tribunalul Cluj procesul prin care erau obligați de instanța inferioară să plătească mașina unui clujean reținută într-un caz de proxenetism. Autoturismul a fost sechestrat în curtea BCCO Cluj Napoca și pe parcursul cercetărilor s-a transformat într-un coteț. Proprietarul mașinii, Mihai Călin Tiuzan, i-a dat în judecată pe inspectoratul de poliție și pe cei trei polițiști, care au semnat actele de sechestrare a mașinii, și a câștigat la Judecătoria Cluj-Napoca. Însă, Tribunalul Cluj a schimbat decizia cu 180 de grade și i-a scăpat pe polițiști de plata prejudiciului.
La mijlocul acestei luni, Tribunalul Cluj a dat o sentință diametral opusă față de cea emisă de Judecătoria Cluj Napoca într-un dosar în care Mihai Călin Tiuzan cerea plata unei mașini sechestrate în curtea BCCO Cluj Napoca. El a fost cercetat până a scăpat de acuzațiile de proxenetism și a încercat să își recupereze mașina care, după 3 ani de stat în curtea BCCO, ajunsese un ”coteț”. A reparat-o și a cerut să fie despăgubit. În cadrul procesului, Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română (IGPR) s-au spălat pe mâini de orice răspundere, arătând cu degetul spre cei trei polițiști care au s-au ocupat de sigilarea mașinii.
”Respinge apelul declarat de TIUZAN MIHAI CĂLIN împotriva Sentinţei civile nr. 692 din 12 februarie 2020 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil nr. 15174/211/2019. Admite apelurile declarate de RUS DORU CORNEL, DINEA RADU MARINEL, FILIP MIRELA LOREDANA, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROM NE şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE împotriva Sentinţei civile nr. 692/2020 din 12 februarie 2020 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil nr. 15174/211/2019, pe care o schimba în parte, în sensul că: Respinge acţiunea civilă formulată de reclamantul TIUZAN MIHAI CĂLIN în contradictoriu cu pârâţii RUS RADU CORNEL, DINEA RADU MARINEL, FILIP MIRELA LOREDANA, a MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, şi INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROM NE, c , având ca obiect pretenţii. Menţine dispoziţiile referitoare la respingerea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâţii Rus Doru-Cornel, Filip Mirela-Lorena şi Dinea Radu-Marinel, a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române şi a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne. Obligă reclamantul să plătească pârâţilor pârâţii RUS RADU CORNEL, DINEA RADU MARINEL şi FILIP MIRELA LOREDANA suma de 2000 lei cheltuieli de judecată. Obligă apelantul TIUZAN MIHAI CĂLIN să plătească intimaţilor RUS RADU CORNEL, DINEA RADU MARINEL şi FILIP MIRELA LOREDANA suma de 5985, 74 lei, I.G.P.R suma de 385,74 lei şi M.A.I. suma de 385,74 lei cheltuieli de judecată în apel. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare. Recursul şi motivele se depun la Tribunalul Cluj, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 12 octombrie 2021”, arată soluția pe scurt a judecătorilor TATU Dorin și BOLCHIŞ Florina Sanda de la Tribunalul Cluj.
Cercetat pentru proxenetism până a scăpat de acuzații
În 2012, clujeanul Mihai Tiuzan și-a cumpărat un Mercedes, împreună cu soția lui, pentru care au plătit 24.900 euro pe ea.
În același an, procurorii clujeni au început să facă cercetări privitoare la Tiuzan, pe care l-au acuzat de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat și proxenetism. Însă probele au fost slabe și, ulterior, a scăpat de orice acuzație
În 2014, procurorul a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și/sau imobile ale lui Tiuzan. Poliția i-a luat mașina, a fost dusă în curtea BCCO Cluj Napoca, i s-a pus sigiliu și a stat acolo până în 2017.
Între timp, acuzațiile de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat făcute împotriva clujeanului au fost clasate, pe motiv că fapta nu există. Dosarul de proxenetism a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej. La începutul anului 2018 s-a dispus clasarea cauzei pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Pe parcursul cercetărilor, Tiuzan a încercat să își recupereze mașina. A contestat măsura dispusă prin ordonanța procurorului, apoi, după respingerea acesteia, a solicitat înlocuirea măsurii asiguratorii cu o sumă de bani echivalentă cu valoarea mașinii. De asemenea, a cerut ca mașina să fie ținută într-un loc ferit de intemperii ori să i se permită să pună o prelată de protecție peste ea. Dar nu i s-a dat voie.
În februarie 2017, cei de la BCCO Cluj i-au dat mașina înapoi. Când a vrut să o ia, mașina nu mai a mai pornit pentru că, în cei trei ani se stricase.
Pentru repunerea autoturismului în stare de funcționare au fost efectuate reparații care au însumat 11.394,96 lei, bani pe care i-a plătit Tiuzan.
MAI și Poliția Română se spală pe mâini de efectele anchetelor
După aproximativ 2 ani, clujeanul a deschis un proces împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Poliției Române și a celor trei polițiști care s-au ocupat de sigilarea mașinii (RUS DORU CORNEL, INSPECTOR PRINCIPAL DE POLIŢIE DIN CADRUL BRIGĂZII DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE CLUJ-NAPOCA, FILIP MIRELA LOREDANA, SUBINSPECTOR DE POLIŢIE DIN CADRUL BRIGĂZII DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE CLUJ-NAPOCA și DINEA RADU MARINEL, AGENT ŞEF PRINCIPAL DIN CADRUL BRIGĂZII DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE CLUJ-NAPOCA), cerând atragerea răspunderii civile delictuale.
”Fapta ilicită constă în încălcarea Normelor specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate în condițiile în care aceștia au abandonat în mod efectiv autoturismul în parcarea BCCO Cluj-Napoca fără să fi fost desemnată vreo persoană care să aibă atribuții referitoare la păstrare ori la luarea măsurilor de conservare”, arată Tiuzan în cererea de chemare în judecată.
În replică, cei trei polițiști au invocat excepția lipsei calității procesual active, arătând că nu există o ”identitate între persoana reclamantului și titularul dreptului de proprietate asupra autovehiculului”. De asemenea, au susținut că nu au atribuții de pază a bunurilor sechestrate ori de depozitare a lor, ei fiind lucrători de poliție judiciară și doar au aplicat măsura sechestrului asupra autoturismului în baza ordonanței procurorului
De asemenea, cei trei polițiști au cerut celor de la IPJ Cluj să ridice mașina de la sediul BCCO Cluj-Napoca, însă IPJ Cluj – SCJSEO le-a comunicat că se impune întrunirea unei comisii în acest sens, iar, la acel moment, în camera de corpuri delicte, nu existau locuri disponibile.
În proces a fost chemat și Ministerul afacerilor Interne, însă reprezentanții lui s-au spălat pe mâini de răspundere.
”Instituția nu are nicio atribuție legată de administrarea și gestionarea camerelor de corpuri delicte de la nivelul IGPR ori a inspectoratelor de poliție județene și, cu atât mai mult, în ceea ce privește depozitarea vehiculului în discuție. Între instituție și reclamant nu s-a născut vreun raport juridic ce ar putea atrage răspunderea sa delictuală în condițiile în care, în perioada 2014-2017 autoturismul a fost indisponibilizat la nivelul structurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române”.
Și cei de la IGPR au spus că nu au nicio treabă cu aceste acuzații.
”IGPR nu are atribuții de administrare ori gestionare a camerei de corpuri delicte a IPJ Cluj, iar lucrătorii din cadrul IGPR – BCCO Cluj-Napoca au efectuat toate demersurile în vederea introducerii autoturismului marca Mercedes Benz în camera de corpuri delicte a IPJ Cluj ori de preluare a mașinii de către Poliția Municipiului Dej ca urmare a declinării dosarului penal către Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej”, arată reprezentanții Poliției Române.
Pe parcursul procesului, polițiștii au arătat că decizia de a nu lăsa autoturismului în custodia unei persoane fizice sau juridice a aparținut procurorului de caz. Însă, în ordonanța dispusă de procuror nu s-a menționat modalitatea concretă de aducere la îndeplinire a sechestrului instituit asupra autovehiculului.
”Pârâților le aparține în mod direct răspunderea cu privire la decizia de a nu face aplicarea prevederilor art.5 teza I din Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate, ce reprezintă Anexa nr.2 a Ordinului MAI nr.73/2013”, consideră judecătorul Alina Neamț, de la Judecătoria Cluj Napoca, în motivarea sentinței.
Potrivit art.2 alin.2 din actul normativ indicat, spațiile în care se păstrează autoturismele indisponibilizate se amenajează, de regulă, în garaje, țarcuri acoperite, care pot asigura păstrarea autovehiculelor în condiții bune de conservare și securitate.
Însă, ”polițiștii ”au „parcat” autoturismul marca Mercedes Benz în curtea BCCO Cluj-Napoca și i-au aplicat sigiliu”, a considerat judecătorul.
Vinovați pentru că IPJ Cluj nu avea o cameră de păstrare a corpurilor delicte
”RUS DORU CORNEL, DINEA RADU MARINEL și FILIP MIRELA LOREDANA, fără a justifica un motiv întemeiat, nu au lăsat autoturismul sechestrat în custodia unei persoane fizice sau juridice ce l-ar fi putut păstra în condiții optime, deși știau că la nivelul IPJ Cluj nu fusese încă organizată camera de corpuri delicte corespunzătoare cu toate că dispozițiile Ordinului MAI nr.73/2013 erau deja în vigoare și nu au luat măsura depozitării vehiculului în camera de corpuri delicte cea mai apropiată. În cursul procesului nu au depus la dosar vreo probă din care să reiasă că la sfârșitul lunii ianuarie 2014 nu era organizată nicio cameră de corpuri delicte pentru păstrarea vehiculelor la nivelul întregii țări, spre exemplu. (…) Este clar că aceștia au respectat interdicția instituită prin aplicarea sigiliului și, așa cum au subliniat, nu au în fișa postului vreo atribuție în ceea ce privește întreținerea autoturismelor indisponibilizate. Însă, tocmai nerespectarea prevederilor legale referitoare la depozitarea autovehiculului sechestrat au dus la imposibilitatea aplicării prevederilor art.16 și urm. din Normele specifice privind organizarea și funcționarea camerelor de corpuri delicte în care se păstrează autovehiculele ridicate”, mai arată motivarea instanței.
