Poliţia şi politica. Galeria şefilor de politie din judeţul Bistriţa-Năsăud

Cu materialul de față încheiem, deocamdată, serialul despre implicarea flagrantă a politicului în activitatea poliţiei din judeţul Bistriţa-Năsăud. Vom mai reveni asupra subiectului, deoarece implicarea oamenilor politici în numirile şefilor din poliţie nu au fost acţiuni singulare, întâmplătoare, ci acte premeditate, urmărind prin aceste numiri obţinerea unei anumite protecţii personale, dar şi un avantaj asupra adversarilor politici.

După comisarul şef Ioan Mureşan, creaţie a grupului de la Cluj, la conducerea Poliţiei bistriţene a urmat comisarul Alexandru Tanco, care a ocupat funcţia de şef al IPJ BN în perioada 20.04.2005- 08.01.2007. Numirea acestuia s-a datorat exclusiv politicului, iar la momentul respectiv, Gazeta de Bistriţa a dat o „lovitură” media obţinând, fără să urmărească neapărat aceasta, dovada faptului că s-a întâmplat acest lucru.

Impunerea lui Tanco la şefia IPJ BN a fost făcută de Ioan Oltean, având în vedere că ministru de interne era Vasile Blaga. Exuberant că i-a reuşit „combinaţia”, Ioan Oltean a încercat să-l sune la telefon pe nou numitul şef al IPJ Bistriţa-Năsăud, Alexandru Tanco, pentru a-l felicita, dar din greşeală a apelat numărul de telefon al unui redactor de la Gazeta de Bistriţa. Deşi interlocutorul a încercat să-şi decline identitatea, exuberanţa lui Oltean nu a putut fi întreruptă. Episodul a fost făcut public la momentul respectiv în paginile Gazetei de Bistrita, atât în ediţia print cât şi online, audio. După metoda brevetată în regimul capitalist, corectă pe fond de altfel, Alexandru Tanco, a participat alături de alţi doi competitori la un concurs pentru ocuparea funcţiei de şef al IPJ BN, pe formula „câştiga cine este stabilit”.

Simulacrul de concurs

Într-o dimineaţă de aprilie a anului 2005, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române din Bucureşti, din Bistriţa au fost trimise trei dosare, care în urma unei analize „riguroase” au fost admise la concurs. Acesta a avut două etape: în prima zi o lucrare scrisă pe probleme de specialitate, legislaţie, iar în cea de a doua zi a avut loc interviul final şi declararea câştigătorului.

Alături de Alexandru Tanco, care la vremea respectivă ocupa funcţia de şef al Serviciului Cercetări Penale, la concurs au mai participat comisarul şef Liviu Olariu, atunci şef al Serviciului Management Resurse Umane şi subcomisarul Ioan Sidor Bodescu, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor, toţi din cadrul IPJ BN. Toţi trei candidaţii erau cotaţi cu şanse egale de câştigare a concursului, dar unul din cei trei era mai presus decât ceilalţi, având în vedere că jocurile erau făcute în culise. Câştigătorul a fost anunţat după o perioadă de timp şi el a fost bineînţeles comisarul Alexandru Tanco.

Încă înainte de ieşirea pe tuşă a lui Ioan Mureşan, la bursa zvonurilor se făceau diferite speculaţii privind anumite liste scurte şi lungi cu numele viitorului şef al IPJ BN. La timpul respectiv s-au vehiculat mai multe nume ale unor poliţişti din judeţ dar şi din judeţele învecinate. După câştigarea „concursului” de către Tanco, într-un comunicat cu un perfect limbaj de lemn se arăta că „ierarhizarea valorică pentru numirea în funcţie în urma concursului desfăşurat la nivelul IGPR, s-a făcut cu respectarea strictă a condiţiilor de înscriere şi participare, singurele criterii de promovare fiind profesionalismul şi probitatea morală, departajarea fiind stabilită de proiectele manageriale prezentate de cei trei concurenţi”. Curat-murdar, vorba lui nenea Iancu!

Alexandru Tanco, la numirea în funcţia de şef al IPJ BN, avea 39 de ani, fiind unul din cei mai tineri şefi de inspectorat judeţean de poliţie, bistriţean originar din comuna Monor, sat Gledin, dar născut în Reghin, jud. Mureş, căsătorit cu doi copii. Tobă de carte, este licenţiat în drept şi ştiinţe economice fiind absolvent al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, promoţia 1989, şi al Academiei de Studii Economice. A îndeplinit funcţii în structurile de poliţie pe aproape toate liniile de muncă. Numirea oficială în funcţie a lui Tanco s-a făcut în baza ordinului ministrului de interne Vasile Blaga, iar la înscăunare lui a participat inspectorul general al Poliţiei Române, chestorul de poliţie Dan-Valentin Fătuloiu. În perioada exercitării mandatului de şef al IPJ Bistriţa-Năsăud, Alexandru Tanco nu a avut probleme deosebite.

Şi-a angajat nevasta la… STS

Este de remarcat faptul că odată ajuns şef, după metode şi procedee aplicate de şefii din poliţie, şi nu numai, şi-a băgat nevasta în sistem. Fără studii de specialitate, forţând legea la limita penalului, prin abuz şi-a angajat soţia subofiţer la STS Bistriţa-Năsăud. Lucrând în aceeaşi clădire cu soţul, doamna Tanco a început sa-l controleze mai abitir ca şefii de la Bucureşti sau cei de la „doi şi un sfert”. Situaţia devenise de notorietate şi provoca zâmbete nu numai în rândul subordonaţilor dar şi în mediul civil.

Datorită referinţelor de excepţie oferite de mentorul politic Ioan Oltean, Alexandru Tanco a fost „livrat” de acesta grupului PDL de la Arad al lui Gheorghe Falcă, primarul de Arad, şi lui Traian Igaş, care între timp devenise ministru de interne. Dacă este să dăm crezare interpelărilor nenumărate făcute de Valer Marian – deputatul PSD de Satu-Mare, Alexandru Tanco a fost vizat de anumite probleme de corupţie şi integritate. Se pare că în România un om ca să fie avansat trebuie neapărat să aibă cât mai multe „bube în cap”, acestea constituind adevărate garanţii că persoana respectivă poate fi promovată şi că va răspunde comenzilor celor din mediul politic care îl manevrează.

În perioada 2007-2010, Tanco a fost promovat de „grupul” din Arad, respectiv de Falcă şi Igaş, ca adjunct al Inspectorului General al Poliţiei Române. Din motive neştiute deocamdată, doar bănuite, în mai 2012 este debarcat şi numit director al Direcţiei Control Intern a Poliţiei Române, iar doar după câteva luni, în octombrie 2012, este retrogradat la director adjunct în cadrul aceleiaşi direcţii, având gradul de comisar şef.

Politicul a acţionat şi pentru Bodescu

La conducerea IPJ BN a urmat Ioan-Sidor Bodescu, cel care concurase, vorba vine, cu Tanco. Despre activitatea acestuia la şefia Poliţiei bistriţene, mai ales despre scandalurile în care a fost implicat se poate scrie un roman. A participat şi el la un concurs după principiul „câştiga cine este stabilit”. Similar ca şi câţiva din predecesorii săi, şi el a fost stabilit câştigător, la masa verde. De data asta însă a concurat din poziţia de câştigător sigur, nu de „iepure”. Politicul încă o dată îşi bagă coada într-o numire la vârf în Poliţia bistriţeană. Si nu era ultima dată.

Afacerea Cazinoul i-a zburat scaunul de sub fund

Nu avem spaţiul necesar să trecem în revista toate scandalurile în care a fost implicat Bodescu. Cel mai cunoscut a fot cel numit de presă afacerea „Cazinoul”, cu iz de telenovelă sud-americană. Astfel, mai multe agente de poliţie din cadrul IPJ BN, selectate bineînţeles, au fost luate din stradă sau de la posturile de poliţie comunale unde îşi efectuau serviciul şi aduse în birouri fără nici o îndeplinire a condiţiilor de mutare în alte servicii, pentru desfătarea ochilor şi sufletului şefilor.

Faptul a fost recunoscut de chestor Liviu Popa, şeful IGPR, care a efectuat o deplasare fulger la Bistriţa şi a dispus un control. Cu ocazia respectivă a izbucnit în presă şi scandalul legat de jocul de poker pe calculator pe care îl practică Bodescu şi adjunctul lui Necula. Între timp presa a mai tras un semnal de alarma despre activitatea lui Bodescu şi nu numai. Astfel, după un procedeu brevetat la Bistriţa, mai mulţi oameni de afaceri au organizat o excursie în Turcia, în Antalya, din care au făcut parte Bodescu, dar şi şeful SRI, Ioan Mocanu.

Activitatea de fapt era o formă mascată de a răsplăti anumite servicii făcute de cei doi şefi. Concret, s-a vorbit atunci de o „evadare” din grupul respectiv a lui Bodescu şi Mocanu, împreună cu viitorul şef al CJ BN, Radu-Emil Moldovan, cei trei mergând pe o insuliţă oarecare în vederea purtării unor discuţii departe de urechile curioşilor.

De asemenea presa a mai semnalat o presupusă idilă între Bodescu şi o subordonată, dar şi relaţii neconforme ai unor şefi din poliţie cu „regele” alcoolului, Petrica Bolfă. Toate aceste semnalări ale presei, inevitabil, au atras reacţia celor vizaţi. Redacţia Gazetei de Bistriţa, ziua în amiaza-mare a fost atacată de un lider al lumii interlope, aflat în relaţii deosebit de apropiate cu şefii din poliţie – adjunctul IPJ BN, comisarul şef Aurel Grama, inclusiv cu Bodescu. Momentul atacului a fost precedat de o vizită a lui Petrica Bolfă în biroul lui Aurel Grama şi a unei discuţii avute cu acesta, la care a participat şi Bodescu.

Şeful Poliţiei Romane a confirmat faptul că Bodescu şi adjunctul acestuia au fost înlocuiţi după ce s-au constatat nereguli privind administrarea resurselor umane şi probleme în activitatea managerială, dar şi că se ştia de faptul că s-a jucat poker online pe calculatoarele instituţiei.

„Nereguli la administrarea resurselor umane”

„Au fost nereguli constatate cu privire la administrarea resurselor umane. Au fost luate fete din stradă şi aduse în birou fără nicio îndeplinire a condiţiilor de mutare în alte servicii. Au mai fost probleme legate de activitatea managerială a lui Ioan Bodescu de anumite relaţii intrainstituţionale care nu au fost bine gestionate. Ştiu că s-a jucat poker online pe aparatura instituţiei”, a spus Liviu Popa.

Şeful IGPR a precizat că fosta conducere a fost demisă în urma unui control făcut de Corpul de control al ministrului.

„Pe problemele constatate, doi din echipă şi-au dat demisia (n. r. – Bodescu şi Necula) şi li s-au aplicat sancţiuni disciplinare, respectiv diminuarea salariului cu 20% pe trei luni, iar unul dintre colegi a fost retrogradat în funcţie”, a spus Popa.

Un alt scandal imens pe timpul exercitării mandatului de către Bodescu a fost legat de evadarea spectaculoasă a lui Gheorghe Frunzilă din arestul IPJ BN, peste care în final s-a pus batista pe ţambal. A fost un adevărat lanţ de încălcări grave, repetate din partea conducerii IPJ BN ale unor proceduri interne şi ordine ale ministrului de interne, care au favorizat şi au permis evadarea lui Frunzilă. Deşi a fost evident pentru toată lumea că vinovată pentru producerea acestui eveniment deosebit era conducerea Poliţiei bistriţene în frunte cu Bodescu, fie şi numai prin prisma unui management execrabil, ancheta desfăşurata a găsit un vinovat, un Acar Păun, gardianul Iacob Ioan Beleiu de la arestul Inspectoratului. Acesta a fost trimis în judecată, iar pe şefii lui, în frunte cu Bodescu, i-a durut în caschetă de tot ceea ce s-a întâmplat. Ceea ce era prevăzut să se întâmple totuşi, s-a întâmplat. Finalul carierei lui Bodescu în fruntea IPJ BN a luat sfârşit nu din cauza evadării lui Frunzilă, ci din cauza afaceri „Cazinoul”, cea cu agentele aduse din stradă şi puse în birouri şi pokerul pe calculator. Pe principiul pur românesc că „orice şut în dos, este un pas înainte”, Bodescu a îndurat ceva ani de penitenţă, dar în final a ajuns iarăşi sus.

În perioada de punere a cenuşii pe cap, a încercat de câteva ori să intre în magistratură, dar fiecare încercare a fost un eşec răsunător. Salvarea lui, cum era şi normal să se întâmple, a venit tot din partea politicului. Caz unic poate în ţară, pentru scoaterea din anonimat a lui Bodescu au acţionat doi politicieni de top ai judeţului, cei doi mahări care controlează acum judeţul Bistriţa-Năsăud – preşedintele CJ BN, Emil-Radu Moldovan şi Ioan Oltean.

Unii ar putea spune că nu se poate, dar uite că se poate! Ioan-Sidor Bodescu ocupă în prezent funcţia de şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Bistriţa-Năsăud din cadrul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (doi şi un sfert) a MAI.