Politia locala, o noua structura in subordinea primariilor

Fiecare nouă guvernare are falsa impresie că lumea a început odată cu ea şi că trebuie reinventată gaura de la macaroană. Nimic nu este bine din ce au făcut predecesorii. Totul este luat de la început. Suntem într-un continuu început.

Paşi mai mult decât timizi

Descentralizarea este unul dintre subiectele scumpe miniştrilor care vin pe meleagurile bistriţene. Este o temă dezbătută şi comentată intens, dar care prezintă şi o anumită cotă de risc şi ridică în acelaşi timp anumite semne de întrebare. Nimeni nu poate explica cu exactitate şi certitudine cum se va produce descentralizarea pe plan local. Este de înţeles faptul că se aşteaptă cu mare interes momentul adoptării actelor normative respective. România, până la evenimentele din decembrie 1989 a fost una din ţările cele mai centralizate din lume. Încercările de descentralizare a serviciilor publice, mai ales, au fost şovăielnice şi fără niciun dram de logică. După 20 de ani suntem aproape de locul de unde s-a pornit în 1990.
Primele încercări timide de descentralizare s-au făcut odată cu pregătirea aderării României la UE, dat fiind faptul că descentralizarea era una din condiţiile de bază ale aderării. Paşii au fost mici şi timizi. Un prim pas a fost înfiinţarea Poliţiilor Comunitare în cadrul primăriilor de municipii, ca o continuare a foştilor "boactări" (paza contractuală) de pe vremea lui Ceauşescu. A ieşit o instituţie fără nicio consistenţă şi aparent, prin atribuţiile care i-au fost date, inutilă. Aceste neajunsuri s-au datorat, în primul rând, lipsei de calitate a persoanelor încadrate în poliţia comunitară.
Măsurile luate de Guvernul Boc în şedinţa din 10 mai 2009, practic, iau taurul de coarne şi încearcă să transforme teoria în practică. Pe această linie s-a pus problema continuării descentralizării serviciilor de ordine şi siguranţă publică. Din ceea ce s-a întâmplat până acum, s-a demonstrat că atribuţiile poliţiei comunitare sunt extrem de limitate, iar pregătirea angajaţilor este, ca să folosim un termen elegant, extrem de scăzută.

Două poliţii

Lucrurile sunt clare, odată cu descentralizarea poliţiei vor trece în subordinea Consiliului Local Bistriţa componentele de ordine şi siguranţă publică, adică cei de la "pază şi ordine" de la Poliţia Municipiului Bistriţa, dar şi cei de la poliţia rutieră. Conform hotărârii de guvern, pe teritoriul României vor fi două poliţii. Una se va numi poliţie locală şi se va clădi pe scheletul actualei Poliţii comunitare a Primăriei Bistriţa, adăugându-se structurile de pază şi ordine şi rutieră de la Poliţia Municipiului Bistriţa. Ca orice nouă naştere, vor fi chinuri, dureri şi greutăţi, dar sperăm că naşterea acestei noi poliţii să fie una normală. Ceea ce va rămâne din actuala poliţie, va alcătui structura judeţeană de poliţie naţională. Aici vor intra structurile de investigaţii criminale, cei de la crimă organizată, precum şi cei de la rutieră de la judeţ. Nu este clar ce se va întâmpla cu cei de la Serviciul de Investigare a Infracţiunilor Economice, deoarece este preconizată o creştere a atribuţiilor Gărzii Financiare, această instituţie urmând să devină un fel de "fisc" american.

Dublă subordonare

Fără îndoială, atât poliţia naţională, cât şi cea locală vor fi altceva decât ştim noi. În cel mai scurt timp va apărea o nouă organigramă a celor două poliţii, vor dispărea probabil funcţii şi şefi, dar vor apărea şi una şi alta, dar noi. Estimările făcute de anumiţi oficiali ai poliţiei din Bistriţa-Năsăud afirmă că circa 65% din agenţii şi ofiţerii de poliţie din cadrul IPJ BN vor intra în componenţa poliţiei locale, având se pare o dublă subordonare, atât la Consiliul Local (CL) Bistriţa, dar şi pe scară ierarhică la poliţia naţională. Să sperăm că nu va ieşi o struţo-cămilă, fără cap şi fără coadă.

Banii, problemă majoră

Oficiali poliţiei bistriţene arată că marea problemă a acestei descentralizări revoluţionare, dacă poate fi numită aşa, este legată de fondurile băneşti, adică de capacitatea CL Bistriţa de a suporta cheltuielile care le revin după descentralizare. Este logic, dacă se va realiza această descentralizare, Consiliul Local şi Primăria Bistriţa trebuie să aibă fondurile necesare pentru a plăti salariile şi asigurarea unor dotări moderne. Poliţia Locală Bistriţa se va realiza în funcţie de puterea economică a Primăriei Bistriţa. Desigur, în prima etapă, nu va fi lăsat totul pe umerii administraţiei locale. S-a mai propus problema transferării unei părţi a poliţiei în subordinea CL şi nu s-a putut realiza mare lucru, pentru că nu au fost alocate fondurile respective. Să ne amintim de momentele când structurile de evidenţa populaţiei, permise auto şi paşapoarte au fost transferate în subordinea şi structura autorităţilor locale. Au fost destule probleme şi atunci. Nu întâmplător am amintim că toate aceste reforme vor reuşi dacă va exista şi suportul financiar respectiv. Odată cu descentralizarea poliţiei, autoritatea locală în subordinea căreia va intra, va fi responsabilă cu plata salariilor poliţiştilor locali, cu dotarea, instruirea, logistica şi coordonarea activităţilor ce vor fi desfăşurate.

Consiliul Local şi Primăria Bistriţa trebuie să aibă în vedere asigurarea unui sediu corespunzător unde va funcţiona viitoarea poliţie locală. Cel al actualei Poliţii comunitare a Primăriei Bistriţa este complet nefuncţional. Este necesar un parc auto, garaje, ateliere de întreţinere, magazii. IPJ BN, desigur, că nu va ceda sediul pe care îl are, dar nici o parte din el.
Aceste probleme, bineînţeles, pot fi rezolvate, dar depinde de voinţa factorilor decizionali de la nivel local.

Competenţe restrânse

Semne mari de întrebare se ridică în ceea ce priveşte atribuţiile pe care le va avea această structură de poliţie. Viitoarea poliţie locală, cel puţin asta rezultă din lege, nu va avea competenţe în ceea ce priveşte cercetarea şi instrumentarea unor fapte penale. Poliţiştii din cadrul acestei structuri vor putea întocmi acte de constatare, care vor înaintate procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa sau către Poliţia Naţională, care vor întreprinde cercetarea şi instrumentarea acestor cauze. Agenţii de la politia locală vor putea doar să scrie procese verbale, să dea amenzi şi să menţină ordinea şi liniştea publică. Nu vor avea nici un fel de competenţe privind cercetarea cazurilor grave. Toate activităţile de îndrumare şi control a politiei locale vor fi în competenţa poliţiei naţionale.

Conform legii, poliţia locală va avea atribuţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice, respectării prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice, asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor de interes local, respectării legislaţiei în domeniul urbanismului şi disciplinei în construcţii, protecţiei mediului, comerţului şi a altor norme de interes local stabilite prin legi şi acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice. De asemenea, în competenţa poliţiei locale va intra şi gestionarea şi evidenţa persoanelor. Circulaţia pe drumurile naţionale va fi în continuare prerogativa politiei naţionale.

Finanţarea, de la bugetul local

Poliţia locală va fi formată din forţele actualei poliţii comunitare, funcţionari publici şi personal contractual, iar pentru eficientizarea serviciilor vor putea fi detaşaţi şi poliţişti din cadrul unităţilor teritoriale ale poliţiei naţionale. Pregătirea poliţiştilor locali va fi asigurată obligatoriu în unităţile subordonate MAI, sau în alte instituţii autorizate de MAI. În prima etapă, poliţiştii de la poliţia naţională vor fi detaşaţi şi transferaţi în vederea instruirii specifice a persoanelor din actuala poliţie comunitară. Finanţarea poliţiei locale se va asigura din veniturile proprii şi subvenţiile de la bugetul local.

Pentru exercitarea atribuţiilor date de lege, poliţia locală poate administra şi folosi, în condiţiile legii, imobile, mijloace de transport personalizate şi dotate cu dispozitive de avertizare sonore şi luminoase de culoare albastră, armament, muniţie, echipamente şi aparatura tehnică specifică.

Legea mai prevede ca poliţiştii locali care desfăşoară activităţi de pază pot fi dotaţi cu armament letal.

De asemenea, mai trebuie amintit că, printre atribuţiile primarilor va intra şi dreptul acestora de a numi şefii poliţiei locale.

Zaharia Cotoc