Poliția, cea mai coruptă, după sănătate și educație

Fenomenul corupției a fost abordat de către organizația Transparency International care a realizat un studiu la nivelul UE, ocazie cu care au fost intervievați 40.600 de cetățeni, în vârstă de peste 18 ani, din 27 de state membre care au fost sondați telefonic, în perioada octombrie-decembrie 2020, în legătură cu felul în care percep corupția în societate. Conform studiului, aproape o treime din cetățenii UE susțin că starea de integritate a țării lor s-a înrăutățit anul trecut și aproape o jumătate susțin că guvernele nu fac suficient pentru combaterea corupției.

Raportându-ne la percepția cetățenilor UE despre evoluția corupției, observăm că din păcate ocupăm locul 3 în Europa, românii răspunzând în proporție de 48% că la noi în țară fenomenul corupției a înregistrat creșteri în ultimele 12 luni.

Sondajul realizat la nivel european ne relevă inclusiv grupurile de persoane și chiar instituții de stat care sunt implicate în acte de corupție, membri parlamentelor ocupând locul fruntaș, Poliția situându-se pe ultimul loc, după cum urmează:

parlamentari = 25%;
directorii unor mari afaceri = 25%;
bancheri = 23%;
președinți/prim-miniștri = 23%;
oficiali ai guvernelor naționale = 22%;
reprezentanți locali ai guvernelor(inclusiv primari) = 19%;
reprezentanții ONG-urilor = 16%;
judecători și magistrați = 14%;
polițiști = 11%.

Referitor la încrederea în instituții, putem observa cu ușurință că la nivelul Uniunii Europene, cetățenii au cel mai mare grad de încredere în Poliție și cea mai mică încredere în parlamentari, astfel:

48% au încredere în parlamentari;
61% au încredere în instanțele de judecată;
77% au încredere în Poliție;
56% au încredere în instituțiile Uniunii Europene.

În ceea ce privește situația din România, au fost intervievați 4.000 de oameni, iar în urma sondajului a rezultat că cetățenii români sunt cei care au dat în cea mai mare proporție mită în anul 2020, dintre toți membri Uniunii Europene, astfel 1 din 5 români a trebuit să ofere mită, cei mai mulți în spitale, școli, la eliberarea documentelor sau către poliție, această cifră reprezentând un procent de 7%, fiind de trei ori mai mare decât media europeană.

Problema corupției în România este generată de atitudinea fiecărui cetățean în parte, întrucât există o dorință permanentă de a eluda regulile jocului, nu de puține ori cetățenii români oferind mită sau folosindu-se de diverse cunoștințe sau prieteni care au dorit să intre peste rând la medicul curant, să beneficieze de un loc de parcare mai bun, pentru a-și rezolva mai repede problemele ori au cumpărat îngăduința funcționarilor publici sau a polițiștilor pentru a nu suporta rigorile legislației pe care au încălcat-o.

Paradoxal, comparativ cu alte state, instituțiile de aplicare a legii din România, în ciuda faptului că în legislație este prevăzută infracțiunea de “dare de mită” care generează perpetuarea flagelului corupției, nu pun prea mare accent pe descurajarea acestor practici prin dispunerea unor măsuri preventive și în cazul mituitorilor, statul român mulțumindu-se cu titluri răsunătoare în mass-media referitoare la arestarea vreunui medic, profesor sau polițist, evitând să prezinte situația celor care au plătit sume de bani pentru a determina eludarea legii.

România este singura țară europeană unde mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 53% au declarat că pot găsi scuze corupției guvernamentale. Procentul este dublu față de media europeană de 27%, iar aproape 3 din 4 cetățeni ai celorlalte state membre găsesc inacceptabilă corupția guvernamentală.

Prin prisma studiului elaborat, Transparency International a realizat o radiografie a corupției în România în cursul anului 2020 după intervievarea cetățenilor, astfel:

20 % au oferit mită pentru a beneficia anumite servicii publice din partea instituțiilor statului;
36% au apelat la diverse cunoștințe sau prieteni pentru a beneficia de serviciile publice din partea instituțiilor;
13% au avut de a face cu solicitarea unor favoruri de natură sexuală sau au cunoștință despre astfel de situații;
25% consideră că Guvernul ține cont de nevoile cetățenilor în momentul în care își asumă decizii;
55% consideră că reprezentanții Guvernului sunt conduși de diverse interese financiare din mediul privat.

Cât despre raportul procentual al diverselor categorii de funcționari mituiți în România, conform studiului realizat constatăm că instituția Poliției Române se află la coada clasamentului în ceea ce privește corupția comparativ cu celelalte instituții care asigură servicii publice pentru cetățeni, astfel:

11% au oferit mită la nivelul instituțiilor din sistemul educațional;
22% au oferit mită în cadrul unităților medicale;
9% au oferit mită la nivelul unor instituții al căror obiect de activitate este reprezentat de eliberarea documentelor;
7% au oferit mită unor angajați din cadrul serviciilor de asistență socială;
7% au oferit mită unor angajați din Poliția Română.
Chiar și în ceea ce privește sesizarea actelor de corupție din partea cetățenilor constatăm că statul român înregistrează carențe, întrucât într-un procent de 49%, românii se tem de represalii pentru că au acționat conform conștiinței sesizând autorităților abilitate despre existența unor fapte de corupție.

Mai multe, aici.