Construit în 1778 şi considerat monument istoric, podul acoperit din comuna Coşbuc este supus pieirii din cauză că administraţia locală nu are banii necesari pentru reabilitarea lui.
Subiectul nu este unul nou şi cu toate că primarul Niculae Anghel cere ajutor de ani de zile autorităţilor judeţene şi naţionale, el este precum cel ce strigă în pustie.
Lucrările de reabilitare ale acestui monument istoric de categorie B au fost evaluate printr-o expertiză tehnică şi un studiu de fezabilitate la peste 1,2 milioane lei.
Stare avansată de degradare
Niculae Anghel, primarul comunei Coşbuc, susţine că podul de lemn, monument istoric de categorie B, este în stare avansată de degradare şi din această cauză se impune reabilitarea acestuia cât mai urgent.
„Devizul de lucrări a fost estimat la 1.213.00 lei. Trebuie înlocuite culeiele podului, care sunt într-o fază destul de avansată de degradare fiindcă apa a săpat sub ele, inclusiv pila podului. De asemenea, trebuie schimbate toate grinzile, care şi ele sunt într-o stare avansată de degradare, dar şi poditura care trebuie schimbată în totalitate. Acoperişul iar trebuie schimbat în totalitate ca şi fusta podului.
La aceste monumente de artă nu poate oricine să lucreze, ci doar cei avizaţi de Ministerul Culturii. Chiar şi proiectarea nu am putut-o face decât cu arhitecţi avizaţi de Ministerul Culturii, care sunt în jur de trei în ţară. Mie mi-a făcut-o domnul Mihai Iliescu de la Cluj. Numai faza studiului de fezabilitate cu expertizele tehnice m-au costat 45.000 lei. Înainte, am găsit o firmă, care mi-a cerut circa 120.000 lei. O alta mi-a cerut 1,4 milioane lei, că am şi întrebat atunci dacă mi-l face din argint, din abanos… Am rămas mut când am auzit suma asta, că nu e un pod care să treacă peste un fluviu”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul comunei Coşbuc.
Circulaţia maşinilor şi a căruţelor ar trebui interzisă
De cealaltă parte, Alexandru Uiuiu – directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Bistriţa-Năsăud, spune că situaţia nu este chiar atât de gravă, dar administraţia locală este cea care ar trebui să aibă grijă de monumentul istoric, conform legii, şi să interzică circulaţia maşinilor şi căruţelor peste el.
„Toţi spun că acolo sunt bârne putrede, eu am intrat acolo sub pod să văd ce e cu el, dar nu e nimic putred. Gândiţi-vă că pe acolo trec maşini. S-a mai intervenit prin anii ’70 la pod. Mi se pare că se face caz prea mare, din punct de vedere al rezistenţei nu are nimic. De câţiva ani încoace s-au schimbat câţiva miniştri ai Culturii, şi de fiecare dată prima interpelare e legată de „Podul iubirii”. Reabilitarea se poate face prin acoperire, asta înseamnă câteva bucăţi de şindrilă, care ar costa circa 6.000 de lei. Şi dacă se fac intervenţii de urgenţă se poate face proiect în timpul intervenţiei şi primeşte avizul. Mai sunt nişte scânduri acolo la pod care au fost deteriorate de nişte copii prin lovire. Au fost lăsate aşa. Cazul ăsta e exact ca în povestea cu drobul de sare. Noi am trimis adrese oficiale către primărie cu privire la interzicerea circulaţiei maşinilor pe pod. Circulă maşinile într-o veselie! Grija podului este în sarcina primăriei şi trebuie respectată legea. Acolo există cale de legătură cu partea de sat de peste Sălăuţa şi la o adică se poate construi un alt pod ceva mai încolo. Podul ăsta de lemn trebuie destinat exclusiv circulaţiei pietonale şi închis pentru maşini, nici căruţele nu au voie să treacă. Atunci poate fi prezervat ca monument de arhitectură”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Alexandru Uiuiu.
În caz de Doamne fereşte!
Primarul Niculae Anghel susţine totuşi că podul de lemn este în pericol în situaţia în care ar cădea precipitaţii abundente şi s-ar produce inundaţii.
„Nu am nimic cu domnul director, eu îl respect foarte mult, e un om capabil şi un om deosebit, dar dacă îmi permite să umblu eu la el (n. r. – la pod) şi îmi dă avizul scris, atunci putem să umblăm la poditură. Dar ca să umbli la structura podului… tot lemnul e lucrat din bardă, e lemn cioplit, nu se taie în circulă. În momentul în care acest pod se prăbuşeşte, se întrerupe circulaţia în zona Maramureşului. Şi când se va lucra la el, va trebui să se circule numai pe o parte. Dar dacă este să se întâmple, Doamne fereşte, o catastrofă, Coşbucul e pus în pericol. Râul e paralel cu DN 17 C, iar jumătate din sat e despărţit de Sălăuţa peste care trece acest pod. Culeia podului este lipită de drum şi face parte din structura drumului. Pe vremuri când s-a făcut podul, drumul ăsta nu a fost drum naţional, a fost un drum comunal strâmt de patru metri.
Facem demersuri de câţiva ani buni. De când am avut necazuri cu apele în 2003, 2004, am tot făcut atenţionări. Acum am făcut demersuri la Compania Naţională de Investiţii, le-am trimis proiectele cu coparticiparea noastră. E într-adevăr o sumă destul de mare, dar sunt convins că la licitaţie valoarea finală va fi una mult mai mică”, a spus primarul.
Suciu a întins o mână colegului de partid
Deputatul social-democrat Daniel Suciu a sărit în ajutorul primarului comunei Coşbuc, colegul său de partid, şi a adresat în luna octombrie o interpelare ministrului Culturii, Daniel Barbu.
„Construcţia se află într-o stare avansată de degradare, ultimele lucrări de consolidare şi reabilitare fiind realizate în anul 1937. În prezent grinzile de susţinere ale podului sunt putrede şi prezintă risc de prăbuşire. Acoperişul nu are ignifugare şi a fost infestat de carii. Reprezentanţii Primăriei Coşbuc au făcut în repetate rânduri solicitări către Ministerul Culturii pentru a obţine finanţarea necesară consolidării şi reabilitării podului. Lucrările au fost evaluate printr-o expertiză tehnică şi un studiu de fezabilitate, la 1.213.000 lei. Până în prezent, însă, nu au fost alocate fonduri în acest sens. De aceea, vă rog să aveţi în vedere finanţarea acestor lucrări deoarece ar fi păcat ca acest monument să se prăbuşească şi să dispară. Spun acestea deoarece este o construcţie realizată de un arhitect austriac, construită de soldaţi italieni, în stil tirolez, ultima de acest gen care rezistă în forma sa originală în România. Mai menţionez că asemenea construcţii, în stil tirolez, mai există doar în Austria şi Canada, toate fiind reabilitate şi reprezentând mândria comunităţilor în care se află”, a scris deputatul Suciu în interpelare.
Până în acest moment, deputatul bistriţean nu a primit niciun răspuns din partea ministrului Culturii.
Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro
